Bucovina însăşi, însuşi Cântecul

Sofia Vicoveanca este un mit şi, în egală măsură, identitatea spirituală pe care neamul românesc din Bucovina o tot visează de o veşnicie. Sofia Vicoveanca, pecete a dumnezeirii (cum ar fi spus Arne Pumnul) pe sufletul românesc, există mai presus de cuvinte, Domnia Sa...

RODICA ANDRONIC

Bădişorul meu din deal La strânsură-n sat la mine  Pe mine cine m-o făcut

DANA DĂNCILĂ

Din Sadova-n Rădăuţi De mâine, iară-s fudulă Ţărăneasca

SORIN FILIP

Eu la joc când am venit Ursăreasca, roată măi Huţulca

George Finiş

Patru ani, la oi am fost La hram, de Sfântul Ilie Hora lui badea Ilie

Portul huţulilor

* * În satele din judeţul Suceava, în care influenţa motivelor şi cromaticii huţule s-au bucurat de nespusă preţuire, influenţele sunt de netăgăduit. Costumul femeiesc tradiţional, care beneficiază, în satele locuite şi de ucraineni şi huţuli, şi de denumirea slavă,...

Huţulii, o “enigmă etnologică” a satului bucovinean

* Nuntă huţulă, la Şipote * În satele din judeţul Suceava cu importante comunităţi ucrainene, o bună parte dintre membrii acelor comunităţi, şi ucraineni, dar şi români, se revendică drept huţuli (Moldova Suliţa, Benia, Breaza, Izvoarele Sucevei, Breaza, Cârllibaba,...

miniaturi bucovinene: ouă încondeiate

*   Expoziţia document “miniaturi bucovinene: ouă încondeiate”, realizată de poetul şi de artistul fotograf (una fără alta nu se poate!) Victor T. Rusu, noul director al Centrului Culturii Tradiţionale Suceava (Să trăiţi, să trăiţi!… Drăguşanul...

Festivalul-concurs ALEXANDRU BIDIREL

* Ediţia 2013. Rezultate. *   FESTIVALUL –CONCURS INTERJUDEȚEAN DE MUZICĂ POPULARĂ INSTRUMENTALĂ “ALEXANDRU BIDIREL” * ediția a XI-a Sala “Dom Polski” Suceava, sâmbătă, 16 noiembrie 2013 * Juriul Festivalului – concurs a fost format din: *...

Vechi cântece româneşti. Partituri

* Taraful legendarului Niculae Picu, cântând la Lăpuşna * O parte dintre sutele de cântece vechi, pe care le-am aflat prin tot felul de cărţi rare, le pun la dispoziţia doritorilor. În curând, voi reveni şi cu vreo şase “kolomeici” (cântece asumate,...

„Luga suryanyya”, în simbolistica românească

* Pentru că nu prea cred că are rost să scriu o carte despre simbolistica sacră a civilizaţiei europene ancestrale, simbolistică păstrată doar de muntenii din Carpaţi, dar nu iniţiatic, ci mimetic, după regula lui „aşa am apucat”, pentru că nu am de gând să păşesc...

Noutăţi, adică doar ceea ce nu ştiam

Până ce vom trece, cu disciplinată abnegaţie, la prezentarea noutăţilor zilelor culturale bucovinene, debutăm rubrica, în mod destul de surprinzător, cu altfel de noutăţi, adică doar cu ceea ce nu (prea?) ştiam majoritatea dintre noi:   Aforismele lui Pindar...

18 noiembrie 1393: Rădăuţi

  Rădăuţi, primul oraş care l-a sărbătorit pe Eminescu   „Ocolul lui Radomir”, menţionat în uricul din 18 noiembrie 1393, reprezintă mai mult decât un sat, adică o formaţiune prestatală (câmp, ocol), condusă de un „mai mare al pământului” (majores terae, în...

14 octombrie 1853: Ciprian Porumbescu

* Ciprian Porumbescu – desen de Radu Bercea * Viaţa lui Ciprian Porumbescu, descrisă de Ion Grămadă * Casa parohială din Şipotele Sucevei, în care a văzut lumina zilei Ciprian Porumbescu, în 2/14 octombrie 1853, a fost descrisă, cu umor… ereditar, de Iraclie,...

Necunoscutul din umbra semnelor

  Tiberiu Cosovan vine dintr-o zonă aparte a perceperii şi redării acelui tip de imagine ce este destinat să se transforme în literatură, un aspect de care trebuie să ţinem cont deoarece caracterizează, într-o formă sau alta, fiecare dintre lucrările lui care...

Arta populară

  Arta populară este un rezultat al practicării de meşteşuguri casnice şi de fapte ritualice, dar, din prea mult entuziasm, se înglobează în arta populară, deci într-o creaţie obştească, şi meşteşuguri iniţiatice, încredinţate exclusivist şi individual din tată...

O cronologie folclorică atestată

„Cântarea este de o vârstă cu genul omenesc”, înţelegea, în 1865, cu aproape un secol înainte de Lucian Blaga, Ştefan Nosievici sau cărturarul bucovinean Ambrosiu Dimitroviţă , stabilind, astfel, caracteristica de fapt stilistic preistoric a cântecului ţărănesc,...

Adevărata primă atestare a Bucovinei

  Răsfoind, pentru a nu ştiu a câta oară, în căutarea altor informaţii, paginile volumelor cu relatările unor „Călători străini despre Ţările Române”, am dat, din întâmplare, peste o notiţă a armeanului Martin Gruneweg, din 1582, în care acesta povestea: „am luat...