*
Felicia Cuciureanu
*
Satul Bilca, așezat în depresiunea Rădăuților, în vechime – o braniște a Mănăstirii Putna – s-a făcut cunoscut în țară, prin grupul folcloric de bărbați și femei care jucau și cântau, precum și prin portul popular deosebit, dar mai ales prin grupul de femei “Altița”, cunoscute ca “Babele de la Bilca”.
*
Prin anii ’60, una dintre babe era și Felicia Cuciureanu care nu avea, pe atunci, nici 20 de ani și care era cam la coada șirului de vreo 20 de femei și fete.
*
*
De o bună bucată de vreme, Felicia se află în fruntea șirului, învățându-le să îmbrace straiele de sărbătoare, să lege opincile, dar mai ales să cânte în stilul de “Bătrânească”, în ritm aksak: “Dragu mi-i uni-am întrat, / Ș cu cin’ m-am adunat…”.
*
Spuneam că se află în fruntea șirului, pentru că ele, în timpul cântării, joacă, în același ritm, pe un desen șerpuit și bat din palme. Dar Felicia Cuciureanu cântă și de jale, ca nimeni alta, iar grupul de femei o acompaniază cu un ison original pe mai multe sunete disonante produse la întâmplare de grupuri învecinate.
*
Rapsodul Felicia Cuciureanu se remarcă și prin priceperea ei de a crea versuri pentru melodiile tradiționale din vatra etnofolclorică Rădăuți.
*
Personalitatea şi întreaga activitate în slujba folclorului bucovinean autentic este cartea de vizită a rapsoadei Felicia Cuciureanu, ceea ce o recomandă pentru a obține titlul de TEZAUR UMAN VIU.
*
prof. Constantin Irimia
consultant artistic
*
MANAGER,
Viorel VARVAROI
*
NOTĂ: Regretatului Vasile Mucea i se alătură, cu consacrarea de Tezaur Uman Viu, şi o bilcancă, Doamna Felicia Cuciureanu, demersurile pentru recunoaşterea marilor artişti ale satelor noastre făcându-le, în fiecare an, cu încrâncenată dăruire şi cu lacrimi de bucurie, colega noastră, Doamna Corina Scântei.
Trackbacks/Pingbacks