Dezvelire bust PORUMBESCU

,,Suczawaer Gesangverein”

 

1867, 20 noiembrie: se constituie Societatea muzicală ,,Suczawaer Gesangverein”, condusă, din 4 decembrie, de filo-românul Dr. Josef Marek, directorul liceului, ca preşedinte, de Ştefan Nosievici, ca vicepreşedinte, şi de Morariu-Andrievici, Ilie Botezat, şi Iosef Rohrmoser, ca membri în comitet, din cei 117 membri activi, 69 fiind doamne şi 48 domni din elita Su­cevei, din care 19 românce şi 10 români.

 

Ştefan Nosievici

1868, 2 iunie: corul Societăţii muzicale ,,Suczawaer Gesangverein”s-a manifestat cu o primă producţie muzicală, în păduricea de lângă mănă­stirea Mitocul-Dragomirnei, având în program 14 cântece, unele acompaniate de taraful lui Grigore Vindireu, altele – de orchestra societăţii. S-au cântat şi două piese de Ştefan Nosievici, „Sub o culme” şi „Pe album”, pe versuri de Alecsandri.

1868, 27 iulie: concert de grădină (Gartenliedertafel) în Suceava, aproape de Cetatea de Scaun, cu 12 cântece, între care două româneşti, „Tătarul”, „Pe album” (pe un text de Alecsandri), ambele de Ştefan Nosievici.

 

1869, 12 noiembrie: Moare Ştefan Nosievici, la nici 36 ani împliniţi.

 

1887, 23 ianuarie: trupa teatrală din Câmpulung, înfiinţată de curând, joacă, în târgul de sub Rarău, „Cinel-cinel”, iar la 23 februarie „Rusaliile”, tot de Alecsandri, dar cu muzica lui Tudor Flondor.

 

1887, martie: Se întemeiază, la Suceava, „Clubul Român”, societate de lectură şi de petrecere, 80 de membri, iar pe masa de lectură, 35 de foi, condusă de Constantin Cosovici, Clubul fiind nucleul din care va ieşi, apoi, Reuniunea „Ciprian Porumbescu”.

 

1887, 2 iunie: Concert al Societăţii „Clubul Român” în păduricea de lângă mănăstirea Dragomirna.

 

1887, noiembrie: Concert al „Clubului Român” în Suceava, la care a mai cântat şi „Moşul Grigori  cu taraful său”.

 

1887, decembrie: La Suceava vin cu un spectacol „artişti bătrâni din România”, printre care Chirimescu, dar şi tânărul dramaturg N. A. Bogdan.

 

1888, 12 ianuarie: concertul cântăreţului Constantin Georgescu, acompaniat, la pian, de Josefine Morwitzer, şi al cântăreţei Paulina Binder, fiica  renumitului medic Dr. Otto Binder.

 

1888: Constantin Procopovici întemeiază „Gesangklub” (1888), care va deveni, mai târziu, „Musikverein”, cu Leon cav. de Goian ca preşedinte.

 

1891, 6 iulie: concertul, la Suceava, al „Academiei ortodoxe” din Cernăuţi, încheiat cu „Cisla” lui Ciprian Porumbescu.

 

1891, octombrie: turneu, la Suceava, al unei trupe armene, cu patru spectacole.

 

1892, 6 iulie: la Suceava, se joacă, sub egida „Doamnelor Române”, vodevilul „Rusaliile”, de Alecsandri, cu Aurelia Mandicevschi, Aglaia Creţu, Zenovia Mleşniţă, Ion Berhang, Vasile Tudan, Epaminonda Voronca şi Dimitrie Galin (Răzvrătescu).

 

1893, 1 februarie: Sub egida „Doamnelor Române”, la Suceava se joacă lui Alecsandri, „Rămăşagul” şi „Cinel-cinel”, piese „lucrate în fuga condeiului, pentru un teatru în faşe”, între actorii diletanţi remarcându-se Aurelia Mandicevschi, Elena Lazăr, Ion Berhag, Ştefan Hnidei.

 

1893, 6 iulie: Aceeaşi trupă suceveană joacă „Cinel-Cinel” şi „Nuntă ţărănească”, alt vodevil al lui Alecsandri.

 

1893, 18 octombrie: la Suceava, cântă baritonului Traian Mureşanu, acompaniat tot de pianista Josefine Morwitzer.

 

1894, 6 iulie: la Suceava, diletanţii joacă „Drumul de fier”, de Vasile Alecsandri.

 

1896, 6 iulie: „Clubul Român” organizează, la Suceava, un „concert de promenadă”, la care sunt invitaţi violonistul Iancu Filip şi recitatorul Dionisie Zaharescu din Fălticeni.

 

1897, octombrie: turneul trupei de operetă a lui Al. Bobescu, din Craiova, cu „Orfanul de la Dorna”, pe text de Miclescu şi pe pretinsă muzică de Ciprian Porumbescu.

 

1898, 6 iulie: Suceava găzduieşte concertul Corului Mitropolitan, al lui Gavril Muzicescu.

 

1899, 5 iulie: diletanţii suceveni, în frunte cu Aurelia Mandicevschi şi Filip Siretean, joacă în  comediile „Mademoiselle Mephistophele” şi ,,Cărăbuşul”, de Constantin de Stamati-Ciurea.

 

1899, 6 iulie: concertul corului „Însoţirii orăşenilor români din Suceava”.

 

1902, 1 martie: concert al corului Clubului Român, cu piese de Muzicescu, Moszkovski, Timotei Cipariu, Karasz şi Vorobchievici.

 

1902, 6 iulie: la Suceava are loc un concert al muzicii militare a Regimentului 16 Infanterie din Fălticeni, precum şi un concert al corului Societăţii „Doamnele Române”, cu piese de Gavril Muzicescu, Ion Vidu şi Constantin Şorban.

 

1903, 12 aprilie: concert al corului „Clubului Român”, cu piese de Kiriac, Nelli de Cornea, Fr. Chopin, C. Dumitrescu, A. Rubinstein, Gavril Muzicescu şi G. Scorpan.

 

 

 

Reuniunea muzical dramatică

“Ciprian Porumbescu”

 

1903, 16 iulie: în localul Clubului Român din Hotel Langer, se înfiinţează Reuniunea de cântare „Ciprian Porumbescu”. Printre întemeietori, domnii Ilie Dan, cu doamna, prof. Vasile Bumbac, prof. Dr. Animpodist Daşchievici, Constantin Procopovici, prof. Arsenie Comoroşan, părintele I. Cercavschi, cu doamna, părintele I. Doroftei, Eugenie Botezat, cu doamna şi domnişoara Elena, consilier Dr. N. Ţurcan, părintele V. Lucan, apoi ,,învăţătorii”, subliniere ce se impunea în acea eră, a lui Aurel Onciul şi Florea Lupu, dar şi a lui George Tofan: Rodinciuc, Preutesei, Rusu, Ieremiciuc, Mleşniţă, Ţăran, Donisă, Franciuc, Şandru, Borosan, Gemeniuc, Cerjan, Cosmovici, şi doamnele Susana Ciupercovici, cu domnişoara Virginia (astăzi, doamna Eugen Tarangul), domnişoara Elena Lazăr (astăzi, doamna Dr. Ichim), domnişoara A. Patraş, doamna M. Siretean, cu domnişoara Viola, doamna profesor Samuil Isopescul, cu domnişoarele; apoi încă: Nicolae Prelici, doamna R. Reuţ, cu domnişoara Silvia Isopescu (astăzi, doamna Bolocan), Eug. Comoroşan, N. Abageriu, Tica Grigorovici, Cosmovici şi Macovei; ,,cetăţenii” Saghin şi G. Buleandra, G. Vihovici şi un număr de studenţi uni­versitari: fraţii Inocenţiu şi Liviu Marian, L. Tomoiagă etc. Comitetul provizoriu de conducere era alcătuit din: prezident, Severian Procopovici, vice-prezident, Ilie Dan, cassier, Ioan Hostiuc, controlor, Dr. Nicu Ţurcan, secretar, Nicolae Prelici, bibliotecar, Procopie Rodinciuc, econom, Niculae Abageriu, membru fără funcţie, Eugen Comoroşan.

 

1904, 24 martie: primul concert al Reuniunii „Ciprian Porumbescu”, cu următorul program:

1. Kiriac, „Psalmul 26” (cor mixt);

2. Pormbescu, „Cântec sicilian”; şi Isidor Vorobchievici, „Ceasul rău” (coruri bărbăteşti);

3. Mezetti, „Retraşi de ochii lumii” (romanţă cântată de domnişoara H. Bucher (astăzi doamna prof. Haliţchi, absolventă a Conservatorului de la Viena, acompaniată, la pian, de domnişoara Elena Botezat);

4. E. Mandicevschi, „El R’baa” (cor mixt);

5. V. Lubicz, „Rhapsodie roumaine” (executată la pian de domnişoara H. Bucher);

6. Vidu, „Răsunet de la Crişana”; şi Dima, „Copilă tinerică” (cor mixt).

 

2/15 iulie 1904, Reuniunea participă la marea serbare de la Cetate, pentru comemorarea lui Ştefan cel Mare, executând un „Imn festiv”, cu textul compus ad-hoc de poetul Sucevei, Vasile Bumbac, muzica de Eusebie Mandicevschi[1], şi „Cântecul lui Ştefan Vodă”, de Muzicescu.

Mandicevschi Eusebie

1905, 7 iulie: S-a jucat „Baccilul amorului”, farsă de Constantin de Stamati-Ciurea.

 

25 februarie 1906: Reuniunea aranjează un concert. S-au cântat corurile bărbăteşti „Frunză verde de bujor” şi „Cine n-are dor pe vale”, ambele de G. Şorban, şi corurile mixte „Ştii, mândro, când
ne iubeam” şi „Toarce leleo”, de Timotei Popovici. Domnişoara Olga Dan, acompaniată de doamna Virginia Nistor, a cântat „Rândunica”, de Tudor Flondor şi „Frunză verde mărgărit”, de Ciprian Porumbescu, iar violonistul Victor Morariu a debutat cu „Balada” lui Porumbescu, acompaniat de domnişoara Lala Ciupercovici, clasica compoziţie, care va mai figura, adesea, în producţiile Reuniunii.

 

1906, 4 aprilie: S-a jucat „Suprema forţă”, de Haralambie G. Lecca, cu domnul Lecca însuşi, Aristiţa Romanescu şi Maria Filotti, şi cu diletanţi din trupa Reuniunii „Ciprian Porumbescu”.

 

10 martie 1907: Concert, cu coruri coruri de Vidu, Porumbescu, Caudella, Flondor, Dimitrescu, T. Popovici şi T. Teodorescu, cu concursul domnişoarelor Amtiţa Rădulescu, canto, şi E. Turturean, pian, amândouă din Burdujeni.

 

1 septembrie 1907: Reuniunea susţine un concert, cu concursul domnişoarei Amtiţa Rădulescu şi al doamnei Eugenia Atanasiu (pian), şi al domnului Alfred Schlüter (vioară), cu următorul program:

1. Id. Lubicz, „Poloneză” (pian);

2. Wieniawski, „Legendă” (vioară şi pian);

3. G. Scorpan, „Doina dorului” (canto);

4. Porumbescu, „Marşul cântăreţilor”; Vidu, „Andaluza” (coruri bărbăteşti;

5. H. W. Ernst, „Elegie”; A. d’Ambrosio, „Canzonetta” (vioară şi pian);

6. Ch. Paraschiv, „După fragi şi după mure” (canto);

7. I. Raff, „Amintire” (pian).

 

31 decembrie 1907: Reuniunea îşi alege un nou comitet, cu care începe perioada a doua a evoluţiei sale: Prezident – Leon Goian, viceprezident – Ilie Dan, secretar – Victor Morariu, cassier – Nicolai Abager, bibliotecar – Cornel Sorocean, controlor – Laurentie Tomoiagă, econom – Nicolai Prelici, fără funcţie – Constantin Procopovici.

Goian Leon

15 februarie 1908: Spectacol al corului, cu:

1. a). Ciprian Porumbescu: Deviza „Steagul nostru”, aranjament de Constantin Procopovici, b). Mendelssohn: „Adio pădure” (cor bărbătesc);

2. Eusebie M.mdicevschi: „Draga mea” şi „Camarada” (cor mixt);

3. Timotei Popovici: „Cucule pană galbenă”, „Ştii, mândro, când ne iubeam”; şi Heyberger, „Serenadă” (cvartet solo, executat de Laurentie Tomoiagă, Elie Iliuţ, Cornel Sorocean şi Eugen Forgaci);

4. a). Gheorghe Dima: „Între piatra detunată”; b). Gavril Muzicescu: „Stejarul şi cornul” (cor mixt);

5. a). Constantin Procopovici: „Peste noapte a picat”, b). Porumbescu: „Frunză verde mărgărit” (tenor solo: Laurentie Tomoiagă, cu acompaniament la pian: A. Schlüter);

6. E Caudella: „Fantazie pentru vioară” (Schlüter), la pian domnişoara Elena Botezat;

7. a). T. Popovici: „Toarce, leleo”, b). D. G. Kiriac: „Cântă cucul, se roteşte” (cor bărbătesc);

8. a). F. G. Gevaert: „Păstoriţa”; b). Porumbescu-Kiriac „Tricolorul” (cor mixt).

 

9 mai 1908: Al doilea concert al corului, cu:

1. G. Muzicescu: „Fiii României”; I. Vidu: „Lugojana” (cor mixt);

2. Beethoven: „Sonată în fa-major, pentru vioară (Schlüter) şi pian” (Lena Procopovici);

3. Porumbescu: „Romanţă” („Luna surâde”); H. Bönicke: „Coroana scufundată”; Dima: „Cucule cu pană sură” (cvartetul solo de la concertul întâi);

4. Haydn: „Serenadă, în do-minor” (cvartet de coarde: Schlüter, V. Morariu, C. Procopovici şi Dr. O. Scalat);

5. Chopin: „Vals în mi-minor, pentru pian” (Lena Procopovici);

6. Porumbescu: „Sosirea primăverii”; T. Teodorescu: „Hai, leliţă, hai!” (cor mixt);

7. Kiriac: „Morarul”; Mehul: „La arme!” (cor mixt).

 

6 iunie 1908: Comitetul, împreună cu moştenitorii răposatului, domnul Liviu Raţiu, şef de gară în Câmpina, jud. Prahova şi soţia sa, doamna Maria, născută Porumbescu, sora compozitorului, au luat, de cu vreme, ini­ţiativa pentru restaurarea demnă a mormintelor de la Stupca şi pentru sărbătorirea memoriei lui Ciprian Porumbescu, nu numai în Bucovina, ci în toate centrele mai însemnate ale românimii.

 

31 mai 1908 (nou): concert festiv, la care, afară de uvertura operei „Titus”, de Mozart (orchestră), s-au executat numai compoziţii de ale lui Porumbescu, şi anume: „Cheruvicul liturghiei Sf. Grigore” („Acum, puterile cereşti”), cor mixt; „Baladă” pentru vioară (Victor Morariu) şi pian (domnişoara Maura Luţia); „Frunză verde mărgărit” (Laurentie Tomoiagă şi Alfred Schlüter); „O seară la stână”, executată, la pian, de domnişoara Maura Luţia; „Tabăra română”, mare scenă din „Dumbrava roşie”, de Alecsandri, cor bărbătesc cu solişti (Tomoiagă, Scalat, Sorocean şi Aurel Isopescu), cu acompaniament, la pian, aranjat de C. Procopovici şi executat de domnişoara Alice Procopovici; diafana „Serenadă” („Dormi uşor”), pentru cor mixt, cu sopran solo (doamna Natalia Procopovici); în sfârşit, „Rapsodia română”, pentru orchestră.

 

6 iunie 1908 (nou): şi-a dat întâlnire, la Stupca, „multă lume ro­mânească din Bucovina şi din alte ţinuturi româneşti”… S-a săvârşit liturghia festivă în sobor, din care n-a putut să lipsească „Preotul Constantin Morariu”, prietenul şi tovarăşul de închisoare al lui Porumbescu, apoi sfinţirea mormintelor restaurate şi parastasul. Corul Reuniunii a cântat, în biserică, imnuri liturgice, parte de Porumbescu, parte de Eusebie Mandicevschi, iar la mormânt s-a intonat măreţul, profund răscolitorul „Adusu-mi-am aminte”, de Porumbescu, şi un imn ocazional, compus anume de Mandicevschi. Serbarea s-a încheiat cu „Cântecul Tricolorului”.

În aceeaşi zi sau în zilele următoare, s-a sărbătorit amintirea compozitorului nostru şi în alte centre ale românismului: la Bârlad („Armonia”), Bucureşti („Carmen”), Coşteiu (Banat), Oradea Mare („Hilaria”), Reşita Montană („Reuniunea de cântări”), Sibiu („Reuniunea românească de muzică”), Turnu-Severin („Doina”)”.

 

7 iulie 1908: Reuniunea şi-a dat concursul la serbările tradiţionale de Sânziene, executând, în grădina „Şcoalei Române”, următorul program:

1. Kiriac: „Morarul” şi „S-a dus cucul (cor mixt);

2. Porumbescu: „Cântec de Mai” şi „Cântec vânătoresc” (cor bărbătesc);

3. Vidu: a). „Nu-mi place”, b). „Îmi place”; Mandicevschi: „Toarce, puică, toarce!” şi ,,E miez de noapte” (cor mixt);

4. Flondor: „Cântec haiducesc” (cor bărbătesc);

5. Vidu: „Negruţa” (solişti: soprana A. Procopovici, tenorul Filaret Doboş) şi „Coasa” (cor mixt);

6. Kiriac: „Cântă cucul, se roteşte”; şi Vidu: „Haideţi, fraţi!” (cor bărbătesc).

 

1 noiembrie 1908. Serată cu dans, la care Reuniunea a interpretat:

1. Eusebie Mandicevschi: ,,Despărţirea”; I. Mureşanu: „Dorul meu” şi „Auzit-am, auzit”, (cor mixt);

2. Dima: „În zadar alerg pământul”; Vidu, „Haideţi, fraţi” (cor bărbătesc);

3. T. Teodorescu: „Frunzuleană mărăcine”, Strauß[2]-Teodorescu, „Frumoasă Dunăre albastră”, vals (cor mixt, cu acompaniament de pian, domnul Schlüter).

 

31 decembrie 1908: Se alege un nou comitet al reuniunii, format din: preşedinte – Dr. Cornel Chiseliţă, consilier la Tribunal, deci un fel de urmaş al lui Goian ; vicepreşedinte – Cornel Sorocean (deplin meritată avansare, de la funcţia de bibliotecar), secretar – Victor Morariu, cassier – Emanuil Antonovici, controlor – Dr. Octavian Scalat, econom – Laurentie Tomoiagă, bibliotecar – Nicolai Prelici, fără funcţie – Constantin Procopovici.

 

20 martie şi 3 aprilie 1909: Concerte ale Reuniunii, cu:

1. a). Gevaert: „Îngerul a strigat”; b). Mendelssohn: „Privighetoarea” (cor mixt);

2. Procopovici: „Romanţă” pentru vioară (Schlüter) şi pian (domnişoara Lena Procopovici);

3. a). Porumbescu: „Serenadă”; b). W. Briem: „Drăguţă păsărea” (cunoscutul cvartet solo);

4. a). G. Şorban: „Cucuruz cu frunza-n sus”; b). T. Teodorescu: „Spune-mi, mândro!” (cor mixt);

5. Mendelssohn: a) „Din Elias”; b). „Cântec popular”, duet pentru tenor (Tomoiagă) şi bariton (Sorocean), la pian – Schlüter;

6. Mendelssohn: „Rondo capricioso”, executat la pian de domnişoara Otilia de Peyersfeld, absolventă a Conservatorului din Bu­cureşti;

7. F. de Blon: „Sicilietta”, executată pe mandolină de Dr. Octavian Scalat, la pian – domnişoara Procopovici;

8. a). Porumbescu-Teodorescu, „Cântec de primăvară”; b). Teodorescu, „Frunzuleană mărăcine”.

 

1 iulie 1909: la comemorarea aniversării a 20-a a morţii lui Eminescu, la serbarea ce s-a aranjat, seara, în grădina „Şcoalei române”, s-au cântat piese cu text de Eminescu:

1. G. Teodorescu: „Rugăciune” („Rugămu-ne-ndurărilor”, cor mixt);

2. A. Sequens: a). „Codrule, codruţule”; b). C. Dimitriu: „La mijloc de codru des” (cor bărbătesc);

3. G. Şorban: „Ultima dorinţă” şi „Chemarea pădurii”, cântate de Laurentie Tomoiagă, tenor solo;

4. Ionescu: „Doina” („De la Nistru pân’ la Tisa”), cor mixt, cu soprană solo doamna Natalia Procopovici);

5. Méhul: “La arme!” (cor mixt).

 

7 iulie 1909: La serbările tradiţionale ale Sânzienelor, Reuniunea ia parte, cu un concert şi două piese de teatru. Programa concertului a fost:

1. a). G. Dima: „Fântână cu trei izvoare”; b). J. Movilă: „Hora fetiţelor” (cor mixt);

2. Procopovici: Scena I-a din opera „Umbra Ilincei”, cor mixt, cu solo soprană (doamna Natalia Procopovici) şi solo tenor (L. Tomoiagă);

3. C. Dimitriu: „La mijloc de codru des” (cor bărbătesc);

4. Strauss-Teodorescu: „Frumoasă Dunăre albastră” (cor mixt).

Piesele de teatru au fost, „Jertfă”, dramă într-un act de I. G. Miclescu, şi „O palmă, la bal mascat”, comedie într-un act, de C. Bengescu. În cea dintâi, rolurile au fost ţinute de doamna Zenovia Mleşniţă, domnişoara Silvia Mleşniţă şi domnul Orest Procopovici; în a doua, de doamnele Alice Procopovici şi Glicheria Macariciuc şi domnii Ilarion Taniac, Orest Procopovici şi Roman Orchiş, elev al Conservatorului din Viena, care, prin concursul său, a ridicai mult nivelul reprezentaţiei.

 

27 februarie 1910: Noi alegeri pentru comitet: preşedinte – Dr. Cornel Chiseliţă, vice­preşedinte – Cornel Sorocean, secretar – Victor Morariu, cassier – Laurentie Tomoiagă, controlor – Nicu Tarasievici, bibliotecar – Nicolai Prelici, econom – Emanuil Antonovici, iar Constantin Procopovici a înţeles să rămână, şi acum, în umbră, cu titlul modest de „membru fără funcţiune”.

 

9 aprilie 1910: Concert, cu următorul program:

1. G. Dima: a). „Fântână cu trei izvoare”, b). „Mândruliţă de demult” (cor mixt);

2. Porumbescu: a). „Noapte consolatoare”, b). „Salutare” (cor bărbătesc);

3. Porumbescu: „Dorul”, romanţă pentru vioară (Victor Morariu) şi pian (A. Karnet), prima audiţie, căreia îi vor mai urma multe;

4. Horhocea-Radu: a). „Foaie verde colilie”, b). „Auzit-am, auzit” (cor mixt);

5. Weinwurm: „Cântece toscane”;

5. Dima: „Mama lui Ştefan cel Mare” (cor mixt, cu solişti, alto şi bariton, şi cu acompaniament de pian).

 

7 iulie 1910: Concert de Sânziene:

1. a). Gevaert: „Îngerul a alergat”, b). Dima: „Mândruliţă de demult” (cor mixt);

2. a). HorhoceaRadu: „Foaie verde colilie!, b). Mandicevschi: „Toarce, puică, toarce!” (cor mixt);

3. a). Porumbescu: a). „Noapte consolatoare”, b). „Salutare” (cor mixt);

4. Mandicevschi: „Marşul lui Dragoş” (cor mixt, cu acompaniament la pian);

5. Weinwurm: „Cântece toscane”;

6. a). Muzicescu: „Doina”, b). Teodorescu: „Frunzuleană mărăcine” (cor mixt).

 

4 februarie 1911: Concert cu piesele:

1. a) Kiriac: „Cântecul pescarului”, b). Mezetti: „Spre lumină” (cor mixt);

2. Tartini: „Sonată în sol minor”, pentru vioară (Victor Morariu) şi pian (A. Karnet);

3. Vidu: „Răsunet de la Crişana” (cor mixt, cu solo bariton: Cornel Sorocean);

4. a). Vorobchievici: „Frate, frate de stejar”, b). „Fa Frăsino”, aranjată de A. Karnet (cvartete de solişti, executate de domnii Tomoiagă, Ieremievici, Sorocean şi Berhang);

5. a). Radu-Horhocea, „Săraca inima mea”, b). D. Dimitriu: „Puişorul” (cor mixt);

6. Vidu: „Negruţa” (cor mixt, cu soprană şi tenor solo).

 

28 ianuarie 1912: Sunt aleşi în comitet: prezi­dent – Dr. Erast Tarangul, viceprezident I – Severian Procopovici, viceprezident II – Cornel Sorocean, cassier – Laurentie Tomoiagă, secretar de interne – Constantin Ieremievici-Dubău, secretar de externe – Victor Morariu, econom – Mihai Ţimpău, bibliotecar I – Nicolai Prelici, bibliotecar II – Procopie Rodinciuc, controlor – Nicu Tarasievici, membri fără funcţiune – Constantin Procopovici şi Orest Procopovici.

 

14 martie 1912: Concert, cu următorul program:

1. Brediceanu: „Câtu-i lumea pe sub soare” şi „Mândruţă cu ochii verzi”, amân­două din opereta „La şezătoare”, coruri mixte;

2. a). Gevaert: „Păstoriţa”, b). Teodorescu: „După fragi şi după mure” (cor mixt);

3. a). Rameau: „Cântecul nopţii”, b). Flondor: „Cântec haiducesc” (cor bărbătesc);

4. a) Porumbescu: „Cât îi ţara românească”, b). Teodorescu: „Fata de păstor” (cor mixt).

 

18 decembrie 1912: Concert cu:

1. a). Mehul: „La arme”, b). E. Mezetti: „Spre lumină” (cor mixt);

2. a). Teodorescu: „Cântare solemnă”, b). Teodorescu: „Fata de păstor” (cor mixt);

3. Flondor: „Viorica” (cor bărbătesc).

 

8 februarie 1913: Concert coral:

1. a). Kiriac: „Domnul Isus Hristos”, b), „Trei crai de la răsărit”[3] (cor mixt);

2. Vidu: „Moţul, la drum”, cor bărbătesc, cu solo tenor (G. Sotniţchi);

3. a) Muzicescu: „Stejarul şi cornul”, b). Mandicevschi: „Lăcrimioare” (cor mixt, cu acompaniament de pian: August Karnet);

4. L. Tomoiagă – A. Karnet: a). „Mai am un singur dor”, b). „Doina”, ambele pentru solo tenor (L. Tomoiagă), cu acompaniament de pian;

5. a). Dima: „Între piatra detunată”, b). Teodorescu: „Ţiganca” (cor mixt);

6. Porumbescu: „La malurile Prutului” (vals pentru cor bărbătesc, cu pian).

 

7 iulie 1913: Concert de Sânziene:

1. a). Vidu: „Grânele vara se coc”, b). Kiriac: „Jalea or­fanului”;

2. a). Mendelssohn: „Rămas bun, codrului”, b). Tessarin: „Marinăresca”;

3. L. Domide: „Înşiră-te mărgărite” (legendă pentru cor mixt, cu solo bariton, executată, atunci, întâia oară în Bucovina);

4. Kiriac: „Morarul”;

5. a). Kiriac: „Sfântul Domn Iisus”, b). Teodorescu: „Ţiganca”.

 

14 decembrie 1913: Concert cu:

1. E. Stătescu: „Aidem fraţi!” (cor mixt);

2. E. Mezetti: „Cucul”, cor de dame, cu acompaniament de pian;

3. Brediceanu: „Câtu-i lumea pe sub soare” şi „Mândruţă cu ochi verzi” (coruri mixte, din opereta „La şezătoare”);

4. Mendelssohn: „Andante din Trio nr. 29” (vioară – V. Morariu, violoncel – M. Totoiescu, pian – Karnet);

5. Castaldi-Karnet: „La arme!”, text de Şt. O. Iosif, cântec nou, pe atunci (cor mixt, cu pian);

6. Porumbescu: „Altarul mănăstirii Putna” (cor bărbătesc, cu solişti şi acompaniament de pian, şi această compoziţie abia apărută);

7. a). Bizet: „Marşul regilor magi”; b). Mendelssohn: „Cântecul ciocârliei”.

 

2 septembrie 1914: Ruşii ocupă Cernăuţii.

2 ianuarie 1915: Primii cazaci intră în Suceava.

9 februarie 1915: În Suceava se reîntorc husarii unguri.

6 noiembrie 1918: Grănicerii maiorului Anton Ionescu intră în Suceava.

 

24 noiembrie 1918: Reuniunea organizează „o zi de sărbătoare”, la Mirăuţi, cu doxologie pentru Regele Ferdinand şi Regina Maria. Corul mixt al Reuniunii „Ciprian Porumbescu” intonează, cu mândră însufleţire, „Trăiască Regele!”. Seara, a fost concert festiv „Ciprian Porumbescu”, sărbătorind „intrarea glorioasei armate române liberatoare”.

 

28 noiembrie 1918: La Cernăuţi, se proclamă Unirea Bucovinei cu Ţara.

 

9 ianuarie 1919: Cu ocazia sărbătoririi lui Ştefan cel Mare, Corul aranjează un concert, cu:

1. Kiriac: „Domnul Isus Hristos” şi „Morarul” (cor mixt);

2. E. Caudella: „Ochi albaştri”; Scheletti: „Ce te legeni codrule”; şi Porumbescu: „Cât îi ţara românească” (domnişoara Jeni Sachelarie, acompaniată la pian de domnişoara V. Rodinciuc);

3. a). Beriot: „Concert nr. 9”; b). Silvestri: „Serenade d’autrefois”, vioară (Victor Morariu) şi pian (domnişoara Hortensia Donisă):

4. a). Händel: ,,Cât de dulce şi plăcut”; b). Schubert: „Solie de amor” (bariton solo: domnul locotenent Nicolae Arghir, acompaniat la pian de doamna Lena Iacubovici de Boldişor);

5. Porumbescu: „Noapte de primăvară”, cvintet (soprană: domnişoara Porfira Ieşan, tenor: Grigore Sotniţchi, bas: I. Berhang, vioară Victor Morariu, pian domnişoara Duduţa Tarnavschi);

6. a). Brediceanu: „Cât îi lumea pe sub soare”; b). J. Movilă: „Hora fetiţelor” (cor mixt).

 

7 octombrie 1920: Se alege un nou comitet, format din: preşedinte – Severian Procopovici, vicepreşedinte I – Ioachim Ciuntuleac; vicepreşedinte II – Constantin Procopovici, casier – I. Hostiuc, secretar de externe – Victor Morariu, secretar de interne – Ilarie Berezniţchi, bibliotecar I – Grigore Sotniţchi, bibliotecar II – Pentelei Borosan, controlor – Eugen Palie, econom – Procopie Rodinciuc, membri fără funcţie – Orest Procopovici şi Chrisfi Saco. În comisia revizuitoare: Dr. Dragoş Bumbac, Pantelimon Nimigean şi Dim. Olinic.

 

21 aprilie 1921: Premieră cu „Ariciul şi Sobolul”, fabulă într-un act de Victor Eftimiu, cu Porfira Ieşan (debut), Orest Procopovici şi Christi Saco, cu „Nevasta lui Cerceluş”, cu Glicheria Sotniţchi, Cristi Saco, T. Macariciuc, P. Rodinciuc şi P. Borosan, dar şi cu „Mama lui Ştefan cel Mare”, baladă de George Dima, cu Octavia Lupu şi Ion Berhang.

Scena ARICIUL SI SOBOLUL

9 iunie 1921: Reuniunea prezintă cele două piese şi balada lui Dima la Rădăuţi, însoţite de un concert cu:

1. Porumbescu: „Cât îi ţara românească” (cor mixt);

2. Dima: „Mama lui Ştefan cel Mare” (aici, însă, cu domnişoara Eliza Manug şi domnul E. Palie, ca solişti);

3. a). Dima: „În zădar alerg pământul”; şi b). Porumbescu: „Marşul cântăreţilor (cor bărbătesc);

4. Kiriak: „S-a dus cucul” (cor mixt).

 

5 noiembrie 1921: Un nou comitet, format din: preşedinte – Severian Procopovici, vicepreşedinte I – Constantin Procopovici, vicepreşedinte II – Grigore Sotniţchi, secretar de externe – Victor Morariu, secretar de interne – Ilarie Berezniţchi, bibliotecar I – Pentelei Borosan, bibliotecar II – Dimitrie Voevidca, casier – E. Palie, controlor – Gheorghe Ruptaş, econom – Sidor Mitre, membri pentru secţia teatrală – aşa zice, acum, procesul verbal – Procopie Rodinciuc şi Christi Saco.

 

19-21 martie 1922: Spectacole, la Suceava, cu opereta „Crai nou” (la 40 de ani de la premiera din Braşov, din 28 februarie şi 26 martie 1882), în regia lui Grigorie de Pantazi şi sub bagheta lui August Karnet, din distribuţie făcând parte Porfira Ieşan (Dochiţa), Eliza Manug (Anica), Ion Berhang (Moş Corbu), Procopie Rodinciuc (Ispravnicul), Nicolae Ştefanschi (Leonaş), Teofil Macariciuc (căpitanul de jandarmi). Din orchestră au făcut parte A. Bendas, C. Botezat, M. Derer, M. Feller, Dr. O. Ferlievici, Dr. J. Halpern,. Arnold Hasenöhrl, A. Migdal, V. Morariu, Const. Procopovici, Mih. Totoiescu, D. Voevidca, câţiva elevi de liceu, iar din Cernăuţi, domnii Const. Lupu (corn) şi Salter (trompetă).

Scena CRAI NOU 1

6 iulie 1922: Concertul de Sânziene:

1. a). Mendelssohn: „Ciocârlia”; b). E. Mandicevschi: „Marşul lui Dragoş” (cor mixt);

2. a). C. Bohm: „Peste un an”; b). Aug. D’Albert: „Fetiţa şi fluturele”; c). „Arii româneşti” (toate cântate, solo, de domnişoara E. Manug);

3. Mendelssohn: „Trio în Re-minor” (vioară – V. Morariu, violoncel – M. Totoiescu, pian – A. Karnet);

4. a). G. Meyerbeer: „Cavatina pajului”, din opera „Hughenoţii”; b). Ch. Gounod: „Aria lui Siebel” din „Faust”; c). A. de Quelle: „Liliacul alb”, vals (domnişoara Porfîra Ieşan);

5. G. Bizet: „Corul ţigarierelor” din opera „Carmen” (cor mixt, cu mezzo-soprană solo: Carmen – domnişoara Manug);

6. Porumbescu: „Cisla”, cvartet (domnii Ştefanschi, Ruptaş, Rodinciuc şi T. Macariciuc).

 

25 noiembrie 1922: un nou comitet al Reuniunii, format din: preşedinte – Severian Procopovici, vicepreşedinte I – Grigore Sotniţchi, vicepreşedinte II – I. Berhang, secretar I – Victor Morariu, secretar II – Ilarie Berezniţchi, bibliotecar I – Pentelei Borosan, bibliotecar II – Vasile Ţurcan, casier – E. Palie, econom – Christi Saco, controlor – Gheorghe Ruptaş, secţia teatrului: Pentelei Rodinciuc şi Nicolae Ştefanschi.

 

6 februarie 1923: Concert cu:

1. Verdi: aria Violetei, din „Traviata”; F. Délibes: valsul „Coppelia”, (ambele cântate de domnişoara Porfira Ieşan);

2. Gounod: „Aria bijuteriilor”, din „Faust” (domnişoara E. Manug);

3. Mozart: duet din opera „Nunta lui Figaro” (soprană şi mezzo-soprană, domnişoarele Ieşan şi Manug);

4. K. Flotow: cor mixt cu cvintet din opera „Marta” – solişti: domnişoarele Ieşan şi Manug, domnii Nicu Ştefanschi, (tenor), T. Macariciuc (bariton), I. Berhang (bas);

Bizet: „Corul ţigarierelor” şi „Habanera”, din „Carmen”, (mezzo-soprană solo: domnişoara Manug).

 

10 iunie, 6 iulie 1923: Reprezentaţii ale operetei „Crai nou”, în formulă (mai ales orchestrală, în care au intrat şi instrumentişti ai Regimentului 113 Infanterie din Fălticeni) îmbunătăţită, cu Elvira Palie în Dochiţa şi cu studentul vienez Liviu Halip în Bujor.

 

6 octombrie 1923: Concert, cu:

1. „Imnul Regal”, cor mixt, acompaniat de fanfara Batalionului 12 Vânători de Munte;

2. a). E. Grieg: „Sonata în sol-minor”; b). Sarassate: „Arii ţigăneşti” (vioară: domnul Arnold Krämer; pian: domnul August Karnet);

3. Poetul George Voevidca: recitări din versurile proprii;

4. a). E. Caudella: „Greşeala florilor”; b). „Vals”, de A. Karnet (domnişoara E. Manug);

5. „Ne-a cântat, apoi, domnişoara Octavia Lupu, adică ne-a înfiorat cu trei cântece, de colorit sumbru, sinistru, tragic: „Leacul” lui Caudella, „Cioara” şi „Litanie”, ambele de Schubert”.

 

7 iulie 1924. Debutul lui Ştefan Pavelescu (Alecu), în „Creditorii”, de Vasile Alecsandri, alături de Elize Palie (Aglae) şi Procopie Rodinciuc (Jăvrescu).

Scena CREDITORII

Octombrie 1924: premieră cu „Moştenirea de la răposata”, de R. D. Rosetti-Max, cu următoarea distribuţie: Poticnescu – Ştefan Pavelescu, Cafegiopulo – Procopie Rodinciuc, Ciripilă – M. Babor, Arghira – G. Ruptaş, Eliza – Eliza Palie, şi servi­toarea – M. Cosmovici.

 

2 februarie 1925: Un nou comitet: preşedinte – Severian Procopovici, vicepreşedinte I – Grigore Sotniţchi, vicepreşedinte II – I. Berhang, secretar I – Victor Morariu, secretar II – Nicu Ştefanschi, casier – Ilarie Berezniţchi, bibliotecar I – Ştefan Pavelescu, bibliotecar II – Pentelei Borosan, econom – T. Macariciuc, controlor I – P. Nimigean. Comisia revizuitoare: T. Coclici, preşedinte, G. Ruptaş şi N. Cervinschi, membri.

 

23-25 martie 1925: Premieră şi spectacole cu „Baba Hârca”, „opereta vrăjitoare”(!) a lui Millo şi a lui Flechtenmacher, pusă în scenă de Pantază şi de Karnet, cu Ştefan Pavelescu (Baba Hârca), Gheorghe Ruptaş (Chiosa), Procopie Rodinciuc (Bârzu), Eleze Manug (Viorica), Nicu Ştefanschi (Lascu-Vlad), Ion Berhang (Gânju), Duduca Scotniţchi (îngerul păzitor al Vioricăi).

 

30 august 1925: spectacol cu „Baba Hârca” la Botoşani.

 

21 noiembrie 1925: Spectacol cu „Crai nou” la Rădăuţi, cu distribuţia: Moş Corbu – Ion Berhang, Bujor – Ştefan Pavelescu, Leonaş – Octav Rodeanu, Ispravnicul – Procopie Rodinciuc, Anica – domnişoara Eliza Manug, Dochiţa – domnişoara Elvira Palie.

 

29 decembrie 1925: un nou comitet, confirmat în 6 ianuarie 1926: preşedinte – Severian Procopovici; vicepreşedinţi – Grigore Sotniţchi şi Ion Berhang; secretar de externe – Victor Morariu; secretar de interne – Gheorghe Ruptaş; casier – Ilarion Berezniţchi; bibliotecar I – Ştefan Pavelescu; bibliotecar II – Pentelei Borosan; econom – Teodor Coclici: membri fără funcţie –Procopie Rodinciuc şi Eugen Palie; controlor – Pintea Nimigean.

 

1926: Secţia de teatru a Reuniunii începea repetiţiile, în regia lui Ştefan Pavelescu, la piesele de teatru:

1) „Ariciul şi  sobolul”, comedie într-un act, de Victor Eftimiu, cu domnişoara Aurica Neagu (Puica), Ştefan Pavelescu (Dimancea) şi Eugen Chirovici (Pârvu);

2) „Trei crai de la răsărit”, comedie în 2 acte, de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, având ca interpreţi pe domnii Gh. Ruptaş (Hagi-Pană),  Ştefan Pavelescu  (Jorj), N. Mihuţă (Petrică), Valerian Doboş-Boca (Numa Consule), domnişoarele O. Cosmovici (Trandafira) şi Maria Cosmovici (Mariţa);

3) „Năpasta”, dramă în 2 acte, de I. L. Caragiale, cu doana Lucrezzia Ionescu-Milano (Anca), E. Chirovici (Dragornir), Şt. Pavelescu (Ion) şi N. Mihuţă (Gheorghe);

4) „O soacră”[4], comedie într-un act, de 1. L. Caragiale (reluare) jucată de domnişoarele Maria Cosmovici (Liza), Aurica Neagu (Fifina), Eugenia Nimigean (Iulia) şi domnii Ştefan Pavelescu (Peruzeanu), Nicu Mihuţă (Furtunescu) şi Gh. Ruptaş (Victor).

Scena TREI CRAI DE LA RASARIT

23 iunie 1926: Spectacole cu „Ariciul şi sobolul” şi „Trei crai de la răsărit”.

Scena O SOACRA

24 iunie 1926: Spectacole cu piesele „O soacră” şi „Năpasta”.

Scena NAPASTA

27 septembrie 1926: Încep repetiţiile cu „Beizadea Epaminonda”, de Eduard Caudella.

Scena BEIZADEA EPAMINONDA

Octombrie 1926: secţia de teatru începe repetiţii la comedia „Deputatul tatei”, de de M. Ordoneau şi Valabregue, cu: Lucrezzia Ionescu-Milano (doamna Topuzoglu), Aneta Samson (Linica), Maria Chirovici (Veselica), Adina Stănescu (Nataliţa), E. Isopescu (Kati); Ştefan Pavelescu (Iorgu), Eugen Chirovici (Belmegeanu), Nicu Stănescu (Popescu), Gheorghe Ruptaş (Căpitan Sloftovici şi Gherasie), C. Nicuţă (Un deputat), Nicu Cervinschi (Tănase), I. Neagu (băiatul de prăvălie).

 

26 noiembrie 1926: Premieră cu „Deputatul tatei”.

 

31 decembrie 1926: Premieră cu piesa „O noapte furtunoasă”, de Caragiale, din distribuţie făcând parte: Vica Sucevanu (Veta), doamna Maria Chirovici (Ziţa), Eugen Chirovici (Jupân Dumitrache), Gheorghe Socoliuc (Nae Ipingescu), Ştefan Pavelescu (Chiriac), Gheorghe Ruptaş (Rică Venturiano) şi elevul Eugen Doboş-Boca (Spiridon). Direcţia de scenă: Ştefan Pavelescu şi Eugen Chirovici.

 

21 ianuarie 1927: Se joacă, iar, „O noapte furtunoasă”, în cadrul „serii Caragiale”, dar şi „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”[5], cu Eugen Chirovici (Leonida), Gheorghe Ruptaş (Efimiţa) şi Maria Chirovici (Safta).

 

6 februarie 1927: Un nou comitet: preşedinte – Severian Procopovici; vicepreşedinţi – Grigore Sotniţchi şi I. Berhang; secretar de externe – Victor Morariu; secretar de interne – Gh. Socoliuc; bibliotecar I – Şt. Pavelescu; bibliotecar II – Eugen Chirovici; casier – I. Berezniţchi; econom – Gh. Ruptaş; controlor – T, Coclici; membri fără funcţie – N. Stănescu şi E. Palie. Comisia de control – domnii Grigoriu, Pintea Nimigean şi I. R. Sbiera.

Scena AVARUL

 

21 martie 1927: Premieră cu „Avarul”, de Moliere, piesă pusă în scenă de Ştefan Pavelescu şi de Eugen Chirovici, cu distribuţia: Eugen Chirovici (Harpagon), Ştefan Pavelescu (Cleante), doamna Vica Suceveanu (Elisa), doamna Adina Stănescu (Mariana), domnişoara O. Cosmovici (Frozina), domnul Nicolai Stănescu (Valere), Gheorghe Ruptaş (Jupân Jaques), Gheorghe Socoliuc (La Feche), domnul Nicu Drăgoiu (Jupân Simon), domnul P. Irimescu (Anselm), domnul A. Penteleiciuc (Brendavoine), domnul N. Drăgoiu (La Merluche), domnul R. Strahmuţchi (Comisarul); D. Străchinaru (sufleur).

Scena AVARUL 2

10-12 iunie 1927: Premiera operei „Beizadea Epaminonda”. Distribuţia: doamnele Eliza Manug-Tabacaru şi Henriette Cuşnevici (Zinca, în dublură), Eleonora Franke (Mama Axinia), Ştefan Pavelescu (Beizadea Epaminonda), Nicu Stănescu şi I. Berhang (blănarul Tănase, în dublură), N. Mihuţă (Mucalidi), Gh. Ruptaş .(Plictichidi), Oct. Rodinciuc (Zamfir), A. Mihuţă (Lăutarul I), N. Prăgoiu (Paşa). Baletul de turcoaice a fost aranjat de domnişoaara Mimi Scherzer, baletiste fiind : Duduca Sotniţchi, Ortenzia Apşitar, Maria Cosmovici, Veturia Gherman-Moldovanu, Viorica Gherman, Lidia Pneongec, Grete Franke, Ortansa Moldovanu, Eugenia Nimigeanu şi Lily Tăutu-Simionovici.

Scena BEIZADEA EPAMINONDA 3

25 septembrie 1927: Premieră cu „Extemporalul”, comedie de Sturm. În rolurile principale: doamna Maria Chirovici (Annie), domnişoara Eugenia Nimigean (Eliza Ionescu-Bicaz), domnişoara Coca Sepciuc (Catinca), domnii Eugen Chirovici (Brebeneag), Ştefan Pavelescu (Nistorian), Gheorghe Ruptaş (Conovăţ), Nicu Mihuţă (Ionescu II, din clasa a VIII-a) şi Eugen Doboş-Boca (elevul Petrescu).

15 octombrie 1927: Spectacol, la Gura Humorului, cu „Extemporalul”.

12 şi 13 noiembrie 1927: noi spectacole cu opera „Beizadea Epaminonda”, la Suceava.

Scena BEIZADEA EPAMINONDA 2

 31 decembrie 1927: Se joacă „Nodul gordian”, de Valjean, cu Ştefan Pavelescu (Tiberie Popescu), Eugen Chirovici (Sallo Weiss), Nicu Mihuţă (Mandragiu), Grigore Găină (Subcomisarul), Olga Cosmovici (Lola), Nicolae Cervinschi (Tănase), şi revista ,,Nu-i nimic!”, cu Elena Isopescu,  Ştefan Pavelescu, Nicu Mihuţă,  Octav Rodinciuc, Grigore Găină şi R. Malceanu.

24 Ianuarie 1928: Reuniunea organizează „Festivalul Naţional de Ziua Unirii”, cu următorul program:

1. „Armata şi cultul patriei”, conferinţă ţinută de domnul lt.-col. Gheorghe Manoliu, comandantul Batalionului 12 Vânători de Munte din Suceava;

2. „Cântecul lui Ştefan cel Mare”, de G. Muzicescu, şi „Negruţa” (solo tenor: Octav Rodinciuc şi solo soprană – domnişoara Margareta  Burduhos), piese executate de corul Reuniunii, dirijat de domnul August Karnet;

3. muzica militară a Batalionului 12 Vânători de Munte, dirijată de lt. Nicolae Stan, acompaniază „Imnul Regal”, cântat de Ciprianişti, şi ne surprinde plăcut cu „Rap­sodia Română”, de Ciprian Porumbescu.

15 februarie 1928: Reuniunea organizează un festival artistic-literar, în onoarea scriitorului I. Al. Brătescu-Voineşti, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, cu următorul program:

1) „Viaţa şi opera lui Brătescu-Voineşti”, conferinţă ţinută de domnul profesor Ştetfan Pavelescu[6];

2) Mascagni: arie din “Cavalleria Rusticana” şi altă arie, din opereta „Contesa Maritza”, cântate de domnul Octav Rodinciuc (tenor), domnişoara Grete Franke (pian);

3) „Doina”, de T. Brediceanu, o arie din „Bal mascat”, de G. Verdi, şi „Cei doi grenadiri”, de Schumann, executate de domnul Nicolae E. Gaspard, directorul Băncii Nationale (bariton) şi domnişoara Grete Franke (pian);

4) corul reuniunii, dirijat de domnul August Karnet, execută „Iarna” şi „Serenada”, de Ciprian Porumbescu;

5) Schubert: „Sonată”; şi Schmidt: „Chanson Russe“, cu domnul Anton Göles (violoncel) şi domnişoara Grete Franke (pian);

6) Recită, apoi, domnii Ştefan Pavelescu („Ea dansează”, de N. Ţinc) şi Eugen Chirovici (fragment din „Neam rău”, de H. G. Lecca, şi „Voichiţa lui Ştefan”, de George Coşbuc).

29 martie 1928: Reuniunea aranjează a patra şezătoare muzicală-literară, cu următorul program:

1) „Rolul revistei „Semănătorul” în literatura română”, conferinţă ţinută de domnul profesor Ştefan Pavelescu;

2) Serenada „Kubelik”, de Drdla, şi „Între brazi”, de Grigoraş Dinicu, cântate de domnul Victor Morariu (vioară) şi doamna Elena Cojocariu (pian);

3) Arie din „Bărbierul din Sevilla”, de Rossini şi „Mugur-mugurel” de George Dima, executate de Nicolae E. Gaspard (bariton) şi doamna Elena Cojocariu (pian);

4) Recitări: H. G. Lecca: „Matematici”, şi N. Ţinc: „Adam şi Eva” – domnul Nicu Minuţă; George Coşbuc: „Groparul” – domnul Ştefan Pavelescu; şi „Şfefăniţă Vodă”, de Coşbuc, recitate de domnul Eugen Chirovici;

5) Domnişoara Margareta Burduhos se produce cu o arie din „Carmen”, de Bizet, şi cu două romanţe, „Mon ange” şi „Parfum de tei”, de Drossino, acompaniată la pian de domnul August Karnet;

6) Schubert: „Rosamunde”, executată de domnul Anton Göles (violoncel) şi domnişoara Grete Franke (pian);

7) Domnul Octav Rodinciuc execută două arii din „Tosca” şi „Beizadea Epaminonda”; la pian, domnişoara Grete Franke.

5 aprilie 1928: se alege un nou comitet: preşedinte – Severian Procopovici; vicepreşedinţi – Grigore Sotniţchi şi Ion Berhang; secretar de externe – Victor Morariu; secretar de interne – Ştefan Pavelescu; bibliotecari – Gheorghe Socoliuc şi Eugen Chirovici; econom – Octav Rodinciuc; controlor – Gheorghe Ruptaş; casier – Leonte Burac; membri fără funcţie – Mihai Cărăuşu şi Nicu Stănescu. Comisia de control – domnii Vasile Stănescu, Gheorghe Sârbu şi Nicu Cervinschi.

1 mai 1928: Premieră cu „Mândrie şi amor”, regizată de Constantin Mărculescu, cu: Constantin Mărculescu (Filip Derblay), Nicu Mihuţă (Ducele de Bligny), Vasile Turtureanu (Octav), Octav Rodinciuc (Baronul de Prefont), Nicu Stănescu (Bachelin), Alexandru Pavelescu (Gober), Teodor Saghin (Dr. Pontac), Grigore Grămadă (lacheul), Lucrezzia Ionescu-Milano[7] (Marchiza), Maria Chirovici (Clara), Modesta Reuţ-Olinic (Baroana), Aneta Samson (Atanaise), Olga Cosmovici (Suzana) şi Eugen Chirovici (Moulinet).

15 mai 1928: Reuniunea se află în turneu la  Gura Humorului, cu un festival artistic, din care făceau parte:

1) Cuvânt de deschidere, ţinut de domnul preşedinte Severian Procopovici;

2) „Imnul Întregirii”, recitat de Constantin Mărculescu;

3) arii din „Beizadea  Epaminonda”, „Tosca”, „Contesa Maritza” şi „Cine m-aude cântând”,  cântate de Octav Rodinciuc, acompaniat la pian de domnişoara Grete Franke; Nicu Mihuţă recită „Maicile”, de Speranţia, şi parodia la „Peneş Curcanul”, iar Constantin Mărculescu se mai produce cu  „Din depărtare”, de Panait Cerna, „Vara la ţără”, de Al. Depărăţeanu, şi „La mormântul Eroului Necunoscut”, de domnia sa.

Secţia de teatru joacă, apoi, uluitoarea dramă „Năpasta”, de I. L. Caragiale. Piesa a înregistrat un succes remarcabil, datorită excelentei distribuţii: Lucrezzia Ionescu-Milano (Anca), Eugen Chirovici (Dragomir), Ştefan Pavelescu (Ion) şi Nicu Mihuţă (Gheorghe). Direcţia de scenă: Constantin Mărculescu.

4 iunie 1928: la Suceava, se joacă „Deputatul tatei”.

26 septembrie 1928: Premiera piesei „Soacra domnului deputat”, de Bisson, cu: Lucrezzia Ionescu-Milano (Tarsiţa), Hortenzia Apşitar (Elena), Otilia Zabocarschi (Florica), Frizzi Müller (servitoarea), apoi Constantin Mărculescu (autorul, în prolog), Ştefan Pavelescu (George), Nicu Mihută (Protopopescu), Gheorghe Ruptaş (Belcescu), Gheorghe Socoliuc (clientul), Octav Rodinciuc (Dumbrăveanu), Radu Malceanu (comisionarul I), Penteleiciuc (comisionarul II) şi I. Foit (comisionarul III).

29 septembrie 1928: „Soacra domnului deputat” se joacă şi la Gura Humorului.

25 octombrie 1928: La Rădăuţi se joacă „Extemporalul”, cu Grigore Vasiliu-Birlic, actor al Teatrului Naţional din Cernăuţi, în Ionescu II.

21 octombrie 1928: Se inaugurează, la Suceava, Muzeul „Porumbescu” şi Muzeul Orăşenesc.

9 noiembrie 1928: „Extemporalul” se joacă şi la Cernăuţi, unde Reuniunea este, deja, considerată ca fiind „Teatrul Naţional din Suceava”.

18 şi 19 decembrie 1928: Jubileul de 25 de ani al Reuniunii, la care participă şi Marioara Raţiu, cu următorul program:

1) discursul festiv al domnului prof. Victor Morariu („Istoricul Reuniunii, de la 1903-1928”) şi

2) reprezentarea operetei „Crai nou”, cu: Lucrezzia Ionescu-Milano (Dochiţa), Margareta Burduhos (Anica) Ion Berbang (Moş Corbu), Procopie Rodinciuc (Ispravnicul) şi Ştefan Pavelescu (Bujor).

10 ianuarie 1929: Noul comitet este format din: preşedinte – Ştefan Pavelescu; vicepreşedinte I – Grigore Scotniţchi, vicepreşedinte II – Ion Berhang; secretar I – Victor Morariu; secretar II – Dimitrie Moldovan; casier – Eugen Ursachi; bibliotecar I – Octavian Rodinciuc; bibliotecar II – Adrian Olinic; controlor – Eugen Palie; membri fără funcţie – Ştefan Ionescu-Milano, Emilian Pauliuc; econom – Rudolf Malcean; comisia revizuitoare – Eusebie Sârbu, preşedinte, Gheorghe Socoliuc şi Mihai Cărăuşu.

26 martie 1929: Premiera piesei „Prostul’”, comedie în 5 acte, de L. Fulda, traducere de Sofia Nădejde. Distribuţia: Lucrezzia Ionescu-Milano (Doris), Eleonora Franke (Schirmer), Aneta Samson (Lucy), Frizzi Müller (Lisbeth) şi Greti Franke (servitoarea), Eugen Chirovici (Justus), Ştefan Pavelescu (Engelhardt), Gheorghe Ruptaş (Bohrmann), Gheorghe Socoliuc (judecătorul), Rudolf Malcean (Aprodul), Severin Doncean (Thilemis)şi Ion Grămada (Servitorul).

 

23-25 iunie 1929: Premiera şi spectacole cu „Vânt de primăvară” (Frühlingsluft), operetă în 3 acte, de Ernst Reiterer. Distribuţia: Lucrezzia Ionescu-Milano (Hani), Eleonora Franke (Knickebein), Eusebia Iliescu (Bertha), Margareta Burduhos (Emilia),  R. Vijniţer (Baroneasa de Croise), Octav Rodinciuc (Landmann), Ştefan Pavelescu (Hildebrandt), Gheorghe Ruptaş (Knickebein), Nicu Mihuţă (Felix), E. Suharovschi (Nazzi), Gheorghe Socoliuc  (birtaşul). Direcţia de scenă: Ştefan Pavelescu; la pupitru: August Karnet. Baletul: Grete Franke.

26 şi 27 septembrie 1929: Premieră şi spectacol cu comedia în patru acte „Institutorii” lui Otto Ernst, cu: Erica Voevidca[8] (Gisa Halm), Emilia Rodinciuc (Biesendal), Eusebia Iliescu (Dörman), domnişoara Otilia Zabocarschi (Sturhalm); domnii Ştefan Pavelescu (Flachsmann), Eugen Chirovici (Prell), Procopie Rodinciuc (Bröscke), Nicu Mihuţă (Fleming), Max Culin (Vogelsang), Alois Franke (Weidenbaum), Gheorghe Socoliuc (Dircks), Eugen Suharovschi (Riemann) Severin Doncean (Römer), Gheorghe Ruptaş (Regendanks), Rudolf Malceanu (Kluth şi Brockmann).

29 septembrie 1929: „Institutorii” se joacă şi la Fălticeni.

30 septembrie 1929: Spectacol cu „Institutorii” la Gura Hmorului.

14 octombrie 1929: Reuniunea organizează „Festivalul Eminescu”, cu următorul program:

1) „Ce-a adus Eminescu nou în poezia românească”, cuvânt festiv ţinut de domnu1 prof. Ştefan Pavelescu, preşedintele Reuniunii;

2) Ştefan Ionescu-Milano: „O, mamă”, „Ca floarea albă de cireş” şi „Lacul”, cântate de Ştefan Ionescu-Milano (tenor), acompaniat la pian de August Karnet;

3) Scheletti: „Ce te legeni, codrule?”, „O rămâi” şi „Somnoroase păsărele”, tustrele cântate de doamna Octavia Lupu-Morariu (canto) şi domnul August Karnet (pian);

4) „S-a dus amorul”; şi E. M. Drossino: „Când o să vii?”, cu Margareta Burduhos (canto) şi August Karnet (pian);

5) Corul mixt, dirijat de August Karnet, cântă: „De voi adormi curând” şi „Rugăciune”;

6) Domnul Eugen Chirovici recită „Scrisoarea I”, de Eminescu, şi „Odă lui Eminescu”, de George Voevidca, iar Ştefan Pavelescu „Floare albastră”, de Mihai Eminescu.

1 noiembrie 1929: Premiera piesei „Doctorul fără voie”, de Moliere, cu Eugen Chirovici (Sganarelle), doamna Erica Voevidca (Martine), Max Culin (Robert), Ştefan Pavelescu (Geronte), doamna Eusebia Iliescu (Lucinda), Gheorghe Socoliuc (Valere), Gheorghe Ruptaş (Luca), Otilia Zaborcaschi (Jaqueline), Max Culin (Tibaut), Şerban Bumbac (Octav) şi Cristea Tabacaru (Perrin). Direcţia de scenă: Eugen Chirovici şi Ştefan Pavelescu.

Scena DOCTOR FARA VOIE

3 noiembrie 1929: „Doctorul fără voie” se joacă la Fălticeni.

31 decembrie 1929: Se joacă, la Suceava, „Supremul argument”, satiră într-un act, de George Voevidca, cu Erica Voevidca (Baroneasa), Emilia Rodinciuc (Stocker), Ştefan Pavelescu (Baronul şi Dr. Marton) şi Nicu Mi­luţă (Jean), şi „Un leu şi un zlot”, comedie într-un act de D. R. Rosetti, cu Emilia Rodinciuc (Tarsiţa), Otilia Zabocarschi (Lina), Frizzi Müller (Nataliţa), Ştefan Pavelescu (Trifan), Octavian Modreanu (Sărăcilă), Şerban Bumbac (Mişu), Cristea Tabcaru (Tertipof).

20 februarie 1930: Se alege comitetul: preşedinte – Ilarion Berezniţchi, vicepreşedinţi – Grigore Sotniţchi şi Ştefan Ionescu-Milano; secretar de externe – Victor Morariu; secretar de interne – Ştefan Pavelescu; casier – Virgil Ionescu; econom – Gheorghe Socoliuc; controlor – Petre Iliescu; bibliotecari – Eugen Chirovici şi Alexandru Isar.

10 aprilie 1930: La „Dom Polski” se joacă premiera „O scrisoare pierdută, pusă în scenă de Pavelescu şi de Chirovici, cu: Maria Chirovici[9] (Zoe), Eugen Chirovici[10] (Caţavencu), Ştefan Pavelescu (Tipătescu), Octavian Modreanu (Farfuridi), Gheorghe Socoliuc (Trahanache), Gheorghe Ruptaş (Pristanda), Grigore Vasiliu, de la Teatrul Naţional din Cer­năuţi (Dandanache), sublocotenent Radu Anghel (Cetăţeanul turmentat), Octavian Burac (Brânzovenescu), Rudolf Malceanu (Popescu), A. Schley (Ionescu); figuraţia: elevi de la Liceul .,Ştefan cel Mare”.

24 iunie 1930: Se joacă, la Suceava, „Institutorii”, cu: Erica Voevidca (Gisa Halm), Eusebia Iliescu (doamna Dörmann), Otilia Zabocarschi (Sturhalm), Ion Falat (Prell), Ştefan Pavelescu (Flachsmann), Procopie Rodinciuc[11] (Bröscke), Alois Franke (Weidenbaum), Nicu Mihuţă (Flemming), Gheorghe Ruptaş (Regendank), S. Dorneanu (Römer), Gheorghe Socoliuc (Diercks), Traian Saghin (Riemann), Rudolf Malceanu (Kluth), Cristea Tabacaru (Brockmann).

18 septembrie 1930: Premiera piesei „Pescuitorul de umbre”, de Jean Sarment, cu: Eleonora Franke (Mama), Nicu Mihuţă (Jean), Ştefan Pavelescu (René), sublocotenent Radu Anghel (Monseniorul Lescure), À. Malceanu (Alfred); direcţia de scenă: Nicu Mihuţă.

22 septembrie 1930: „Pescuitorul de umbre” se joacă la Fălticeni.

7 octombrie 1930: Un nou comitet, cu: Ilarion Berezniţchi – preşedinte; Grigore Sotniţchi şi Ştefan Ionescu-Milano – vicepreşedinţi; Ştefan Pavelescu – secretar; Aurelian Isar – bibliotecar; Petre Iliescu – casier; Gheorghe Socoliuc – econom; comisia de control – C. R. Niculescu, Virgil Ionescu şi Eugen Palie. Membri în comitet, dar fără funcţie: Victor Morariu, Procopie Rodinciuc, Dimitrie Moldovan, Leonte Burac, Gheorghe Ruptaş, Eusebie Oscobeniuc, Vasile Turtureanu, Dr. Rudolf Gassauer, Haralambie Mitre, sublocotenent Radu Anghel, Ion Cârdei[12], Eleonora Franke şi Glicheria Sotniţchi.

10 octombrie 1930: Se joacă piesa „Creditorii”, de Vasile Alecsandri, în onoarea lui Alecsandri, cu distribuţia: Sylvia Culin (Aglaia), Ştefan Pavelescu (Alecu Verişan), Octavian Modreanu (Jăvrescu), Gheorghe Ruptaş (ciubotarul) etc., iar Ştefan Pavelescu a conferenţiat despre „Satira comediilor lui Alecsandri”.

24 ianuarie 1931: Se joacă vodevilul „Cinel-Cinel”, de Alecsamdri, cu distribuţia: Eusebia Iliescu (Florica), Sylvia Culin (Tincuţa), Coca Warchow (Smărăndiţa), sublocotenentul Anghel Radu (Graur) şi Octavian Modreanu (pitarul Sandu).

14 martie 1931: Se joacă, în beneficiul şomerilor (ca şi în 10 octombrie), „Creditorii” lui Alecsandri.

30 şi  31 martie 1931: Premieră şi spectacol cu opereta „Vânzătorul de păsări”, de Carl Zeller, sub conducerea muzicală a lui August Karnet, şi sub cea dramatică a lui Ilarion Berezniţchi şi a lui Ştefan Pavelescu. Distribuţia: Lucrezzia Ionescu-Milano (Cristina), Emilia Rodinciuc (Adelaida), Eusebia Iliescu[13] (Principesa Maria), Ştefan Ionescu-Milano (Stanislas), Aglaia Botezat (Nebel), Sylvia Culin (Jeta), V. Bălan (Emerenta), Vasile Turtureanu (consilier comunal), Ştefan Pavelescu (Baronul Weps), Procopie Rodinciuc (Schnek), Gheorghe Socoliuc (Dolcini), Gheorghe Ruptaş, (Amaretti) şi Octav Rodinciuc (Adam).

20 aprilie 1931: Premiera comediei în trei acte  „Anonimul”, de Arnold şi Bach, cu distribuţia: Eleonora Franke (d-na State), Eusebia Iliescu (Mimi), Aglaia Botezat (d-na Mălăiescu), Sylvia Culin (Rodica), Coca Warchow, Rene Neher, Ştefan Pavelescu (Jean), Gheorghe Socoliuc (Mihăiescu), Octav Rodinciuc[14] (Ma­rin Mălăiescu), Cristea Tabacaru (Fundeanu), E. Fomino (Ion Mălăiescu), Gheorghe Ruptaş (Scormon). Direcţia de scenă: Ştefan Pavelescu.

„Anonimul” avea să se joace şi la la Burdujeni (15 mai), Iţcani (22 mai), iar în Suceava (23 iunie) la Câmpulung şi Gura Humorului (16 şi 17 aprilie 1932).

1 decembrie 1932: Spectacol cu „Trei crai de la răsărit”, comedie în 2 acte, de B. P. Hasdeu, jucată de domnişoarele Sylvia Culin (Mariţa) şi Coca Warchov (Trandafira), de Ştefan Pavelescu (Jorj), Gheorghe Socoliuc (Numa Consule), Gheorghe Ruptaş (Hagi-Pană) şi V. Franke (Petrică).

Scena TREI CRAI DE LA RASARIT

24 ianuarie 1933: Premieră cu „Zorile”, dramă în 2 acte, de Şt. O. Iosif. Distribuţia: Lucrezzia Ionescu-Milano (Mama Anisia), Marioara Blându (Iustina), Ştefan Pavelescu (Părintele Dan), Cristea Tabacaru (Temnicerul) Nicu Tiscuteanu (Contele), Eugen Crainiciuc (Gabor), iar figuraţia (Moţii răsculaţi) au făcut-o elevii Liceului „Ştefan cel Mare. Direcţia de scenă: Ştefan Pavelescu; regizoratul: Gheorghe Socoliuc.

18 februarie 1933: Prima „academie muzicală” (audiţii de cântece muzicale şi instrumentale), cu programul: Bach: „Corala”; I. Vidu: „Peste deal” (solo tenor: E. Fomino); Ciprian Porumbescu: „Cât îi ţara românească” (acompaniament de pian: Grete Franke); I. Vidu: „Vara, grânele se coc”; I. Vidu: „Negruţa”; N. Oancea: „Cântec de leagăn”; Mozart: „Menuet”, cântat de Aurelian Isar (flaut) şi Grete Franke (pian); „Mă gândesc la tine”, romanţă; şi „Potpuriuri din operete vieneze”, interpretate de Grete Franke (pian).

30 martie 1933: A doua „academie muzicală”, cu: J. S. Bach: „Corala nr. 75, în si-bemol major”; I. Vidu: „Răsunet de la Crişana” (solo tenor: Octavian Rodinciuc); C. Dimitriu: „Puişorul”; I. Vidu: „Lugojana”; Ciprian Porumbescu: „Frunză verde mărgărit” (solo soprană: doamna Leopoldine colonel Jarzembicki, acompaniată la pian de Otilia Peyersfeld); N. Popovici: „Hora dobrogeană”; Ciprian Porumbescu: „Cântec de primăvară”; Ciprian Porumbescu: „Reverie”, interpretată de Victor Morariu (vioară) şi Otilia Peyersfeld (pian); Haydn: „Trio în Sol. Major”, interpretat de dr. L. Wachtel (vioară), A. Migdal (violoncel) şi Otilia Peyersfeld (pian).

10 aprilie 1933: Se alege, iarăşi, un nou comitet, format din: preşedinte – Ilarion Berezniţchi; vicepreşedinţi – Grigore Sotniţchi şi Ion Berhang; secretar general – Ştefan Pavelescu; casier – Petre Petrescu; bibliotecar – Octav Rodinciuc; econom – Gheorghe Socoliuc; membri fără funcţie – Elena Cojocariu, Leopoldine Jarzembicki, Eleonora Franke, Eusebia Iliescu, Adelina Cârdei[15], Victor Morariu, Gheorghe Doroftei, Dr. Rudolf Gassauer, Petre Iliescu, Procopie Rodinciuc, Dr. L. Wachtel, Ion Cârdei, Gheorghe Ruptaş, Emil Deladorna şi Dr. D. Cudla.

27 aprilie 1933: o nouă „academie muzicală”, dedicată, în întregime, lui Ciprian Porumbescu:

1) „Personalitatea muzicală a lui Ciprian Porumbescu şi opera sa”, cuvânt festiv, ţinut de domnul prof. univ. Victor Morariu[16];

2) „Tempi passati”, nocturnă interpretată de Victor Morariu (vioară) şi August Karnet (pian);

3) „Balada”, interpretată de Leca Morariu (violoncel) şi Octavia Lupu-Morariu (pian);

4) „O roză veştejită”, interpretată de Octavia Lupu-Morariu (canto) şi August Karnet (pian);

5) „ A căzut o rază lină”, interpretată de doamna Elena Colonel Teodorescu[17] (soprană), Octavia Lupu-Morariu (alto) şi August Karnet (pian);

6) „Reverie”, interpretată de Victor Morariu (vioară), Leca Morariu (violoncel, partitură scrisă chiar de domnia sa) şi August Karnet (pian).

30 aprilie 1933: Se alege macheta bustului lui Ciprian Porumbescu, dintre cele patru, executate de Gheorghe Bilan, Dumitrescu-Leorda, Ion Simionescu şi Ioan Cârdei.

4 iunie 1933: Mare pelerinaj la Stupca, la care participă şi Livia Cionca, şi Ciprian Raţiu.

6 iunie 1933: Comemorarea lui Ciprian Porumbescu la Suceava, unde s-au cântat:

1) „Cât îi ţara românească”;

2) „Pe-al nostru steag”;

3) „Tricolorul”;

4) „Frunză verde mărgărit” (cu solo-tenor Octav Rodinciuc);

5) „Cântec de primăvară” şi serenada „Dormi uşor”, apoi muzică instrumentală;

6) Nocturna „Tempi passati”;

7) „Reverie”;

8) „Suvenir de Nervi”, tustrele executate la vioară de Victor Morariu, acompaniat de domnişoara Otilia Payersfeld (pian);

9) „Balada”, interpretată de Leca Morariu (violoncel) şi de Victor Morariu (pian).

24 iunie 1933: Premiera celei de-a doua montări a operetei „Crai nou”.

Scena CRAI NOU 2

20 august 1933: Punerea pietrei fundamentale a soclului bustului lui Ciprian Porumbescu.

Corul Reuniunii PORUMBESCU 1938

12 octombrie 1933: Comemorarea celor 50 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu, prin dezvelirea bustului său, sărbătoare la care au participat Orest Popescu (ultimul supravieţuitor al lotului „Arboroasa”), Ion I. Nistor, Orest Tarangul, Petre Jelescu, George Onciul, Constantin Loghin, E. G. Alberti, Dimitrie Marmeliuc, Constantin Botezatu, Aurel, Victor şi Leca Morariu etc.

23 noiembrie 1933: Premieră cu „Famile improvizată”, farsă în 3 acte, de M. Riemann şi Otto Schwarz. Distribuţia: Eleonora Franke (Coana Zina), Sylvia Culin (Aneta), Lilia Marcean (Lulu), Else Neher (Safta), Ştefan Pavelescu (Mişu Şt. Popescu), Vasile Jauca (Ghiţă Haramu), Octavian Dârja (Gigel), Gheorghe Ruptaş[18] (Tănasă), Cristea Tabacaru (Dr. Sălcescu) şi Nicolae Ştefan (Sergentul).

24 ianuarie 1934: Premieră cu „Nobila cerşetoare”, piesă într-un act, de Vasile Alecsandri. Distribuţia: Sylvia Culin[19] (Adelina Dorian), Gheorghe Ruptaş (Safir Balaur), Ştefan Pavelescu (Leon Dalbu), Nicu Tiscuteanu (Ştefan Dalbu), W. Franke (Jorj).

22 martie 1934: O nouă „Academie muzicală”, cu:

1) Cuvânt de deschidere: domnul preşedinte Ilarion Berezniţchi;

2) Doppler: „Aires valaques”, interpretate de Aurelian Isar (flaut) şi Otilia Payersfeld (pian);

3) Haydn: „Trio” , interpretat de Dr. L. Wachtel (vioară). A. Migdal (violoncel) şi O. Payersfeld (pian);

4) G. Verdi: „Parafrază din Rigoletto”; şi Chopin: „Vals” , interpretate de Elena Simon (pian);

5) corul mixt al Reuniunii: Al. Zirra, „Lasă lumea”; Sabin Drăgoi, „Firişor de iarbă neagră” şi „Cântecul luntraşilor de pe Volga”.

Trioul Reuniunii

18 aprilie 1934: Spectacol cu „Familie improvizată”, farsă care se joacă, în 22 aprilie, şi la Iţcani.

8 iunie 1934: Comemorarea morţii lui Ciprian Porumbescu, cu:

1) Doppler: „Scenă pastorală”, cu Aurelian Isar (flaut) şi Otilia Peyersfeld (pian);

2) Rubinstein: „Scenă de bal”; şi Ciprian Porumbescu: „Suvenir de Nervi” şi valsul „Camelii”, toate interpretate la pian de domnişoara Elena Simon, care se afirmă ca o remarcabilă artistă în ale pianului;

3) Corul mixt al Societăţii, dirijat de Aurelian Isar, se produce cu: Popovici: „La oglindă”; D. Chirescu: „Cântec de leagăn”; Sabin Drăgoi: „Doina”  (,,De la Nistru pân’la Tisa”); Ciprian Porumbescu: „Cântecul Margaretei” şi „Românul”.

20 octombrie 1934: Premiera glumei dramatice, în două acte, „Dracul”, de Mihai Sorbul. Distribuţia: Costache Guranda (Ştefan Pavelescu), Mârza (Gheorghe Ruptaş), Miluţă Bursuc (Octavian Dârja), Victor Guranda (Florin Doroftei) şi Nuţa (Lidia Marcean).

24 ianuarie 1935: Premieră cu drama istorică „Se face ziuă”, de Zaharia Bârsan. Distribuţia: Victoria Gh. Sucevanu (Ilina), Else Neher (Achimia), Lydia Marceanu (Marina), Ştefan Pavelescu (Popa Costan), Dimitrie Filip (Crişan), Alexandru Prelipceanu (Baronul), Şoldeş (Zaharia) etc.

Comitetul Reuniunii PORUMBESCU 1935

24 iunie 1935: o nouă „academie muzicală”, cu:

1) „De-ale cântecului popular”, conferinţă ţinută de domnul profesor universitar Leca Morariu;

2) Mozart: „Trio”, cântat de Otilia Peyersfeld (pian), Leon Wachtel (vioară) şi A. Migdal (violoncel);

3) Grigoraş Dinicu: „Între brazi”, interpretată de Victor Morariu (vioară) şi Otilia Payersfeld (pian);

4) Debussy: „Prélude”, interpretat de Claudia Marcianu (pian);

5) Lecturi din volumul de poezii „Suceava voivodală”, de Adelina I. Cârdei, făcute de Ştefan Pavelescu;

6) Gounod: „Fantaisie” din „Fausst”, interpretată de Aurelian Isar (flaut) şi Otilia Payersfeld (pian);

7) Corul Reuniunii, dirijat de Aurelian Isar, se produce cu: Timotei Popovici: „La oglindă”; I. Chirescu: „Cântec de leagăn”; Sabin Drăgoi: „Lasă lumea”; şi Tiberiu Brediceanu: corul iniţial din opereta „La şezătoare”.

23 septembrie 1935: Se joacă Soacra domnului deputat”, comedie în 3 acte, de Bisson. Distribuţia: Eleonora Franke (Coana Tarsiţa), Aurora Neagu (Elena), Else Neher (Mariţa) şi Didina Hotinceanu (Florica), Ştefan Pavelescu (George), Gheorghe Ruptaş (Belcescu), Dumitru Filip[20] (Dumbrăveanu) şi Octavian Dârja (Protopopescu). Direcţia de scenă: Ştefan Pavelescu. Regizoratul: Dr. Cristea Saco şi Mizzi Franke. Regia: Constantin Mărculescu. Cu această piesă se organizează şi un turneu, la Rădăuţi (28 octombrie), Câmpulungul Moldovenesc (30 octombrie) şi Botoşani (30 noiembrie).

Scena CUIUL LUI PEPELEA

24 ianuarie 1936: Premiera comediei într-un act „Cuiul lui Pepelea”, de Tudor Pamfilie şi Victor Ion Popa, cu: Elise Neher (Voichiţa), Didina Hotinceanu (Ruxanda), Ştefan Pavelescu (Sandu Stroilă), Gheorghe Ruptaş (Dahina), T. Lupăşteanu (Dascălul) şi Octavian Dârja (Pepelea).

Scena CUIUL LUI PEPELEA 2

13 februarie 1936: „Academie muzicală” cu:

1) Chopin: „Nocturnă”; şi Guanz: „Arioso” şi „Presto”, interpretate de Aurelian Isar (flaut) şi Claudia Marcean (pian);

2) Beethoven: „Trio în mi bemol-major, interpretat de Otilia Peyersfeld (pian), Dr. Leon Wachtel (vioară) şi A. Migdal (violoncel);

3) Al. Vlahuţă: „Dormi în pace”, poezie recitată de Octavian Dârja;

4) Chopin: „Dans spaniol”, interpretat de Claudia Marceanu (pian);

Giuseppe Tartini: „Sonată”, interpretată de Victor Morariu (vioară) şi Otilia Peyersfeld (pian);

5) Corul Reuniunii ne încântă cu: C. M. Weber: corul introductiv din „Freischütz”; Ciprian Porumbescu: „Tatăl nostru”; şi Fr. Silcher: „Lorelei”.

1 martie 1936: Ionel Teodoreanu este invitatul Reuniunii la Suceava.

 3 aprilie 1936: Academie muzicală extraordinară:

1) Cu­vânt festiv: Ştefan Pavelescu, preşedintele Reuniunii;

2) Beethoven: „Sonata VIII”, interpretată de Victor Morariu (vioară) şi Otilia Peyersfeld (pian);

3) W. A. Mozart: „Ave verum”; Sabin Drăgoi: „Acestea zice Domnul”; şi L. Denza: „Torna”, tustrele cântate de doamna Octavia Lupu-Morrariu (alto), Otilia Peyersfeld (pian) şi Leca Morariu (violoncel);

4) Fr. Schubert: „Variaţiuni” şi „Scherzo” din „Forellenquintet”, opus 114, interpretate de Suzana Ferlievici (violă), Otilia Peyersfeld (pian), Dr. Octavian Ferlievici (violoncel), Dr. Leon Wachtel (vioară) şi A. Migdal (violoncel);

5) G. Donizetti: „Una furtiva lagrima”; Hugo Wolf: „Verborgenheit”; şi T. Brediceanu: „Dragu-mi-i, mândro, de tine”, interpretate de Liviu Halip, profesor la Conservatorul din Cernăuţi (canto) şi Otilia Peyersfeld (pian);

7) Ciprian Porumbescu: „Noapte de primăvară”, cvintet format din Leopoldina Colonel Jarzebecki (soprană), Liviu Halip (tenor), Eugen Cosmovici (bariton), Otilia Peyersfeld (pian) şi Victor Morariu (vioară).

8) Corul Reuniunii, condus de Aurelian Isar, execută: I. Baciu: „Pre Tine Te lăudăm”; Sabin Drăgoi: „Doina”; Ion Vidu: „Vara grânele se coc”; şi Ciprian Porumbescu: „Cântec de primăvară”.

30 iunie 1936: Se alege un nou comitet: preşedinte – Ştefan Pavelescu; vicepreşedinte – Dr. Christea Saco; secretar – Octavian Dârja; casier – Dimitrie Moldovan; bibliotecar – Vasile Velehorschi; econom – Dimitrie Filip; membri fără funcţie – Elena Cojocariu, Gheorghe Dorofiei şi Grigore Sotniţchi. Comisiliul de control: preşedinte – Leontie Moţoc, membri – Ştefan Moldovan şi Petre Petrescu. Juriul muzical: Victor Morariu, Dr. Leon Wachtel şi Aurelian Isar.

2 iulie 1936: Reuniunea participă, la Bucşoaia, la „Congresul Arcăşesc din Bucovina”, ţinut „în prezenţa Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea şi a Marelui Voievod Mihai”, prilej cu care „corul mixt al Reuniunii, dirijat de Aurelian Isar, îmbrăcat în costume naţionale, a executat, în faţa Suveranului şi a Augustului Său Fiu, „Răsunetul Ardealului” (solo tenor: Octav Rodinciuc)”.

Corul Reuniunii la Bucsoaia

23 octombrie 1936: Se joacă „Pescuitorul de umbre” (în 16 noiembrie se va juca şi la Iţcani), cu distribuţia: Eleonora Franke[21] (Mama), domnişoarele Didina Hotinceanu (Nelly), Else Neher (Maria), domnii Nicu Mihuţă[22] (Jean), Dimitrie Filip (René), Teodor Lupăşteanu ( Monseniorul Lescule). Direcţia de scenă: Nicu Mihuţă.

 

9 decembrie 1936: Academie muzicală, cu:

1) Mozart: Două menuete, interpretate de Aurelian Isar (flaut) şi Claudia Marceanu (pian);

2) E. Grieg: „Sonata în do-minor”, p. I şi II, interpretate de Victor Morariu (vioară) şi Otilia Peyersfeld (pian);

3) Al. Vlahuţă: „Din prag”, recitată de Dimitrie Filip;

4) Chopin: „Polonaise”, interpretată de Claudia Marceanu;

5) Händel: „Trio în fa-major”, interpretat de Otilia Peyersfeld (pian),  Leon Wachtel (vioară) şi Aurelian Isar (flaut);

6) Ciprian Porumbescu: „Noapte de primăvară”, interpretat de cvintetul format din Josefine Colonel Jarzebecki (soprană), Otilia Peyersfeld (pian), Victor Morariu (vioară), Octav Rodinciuc (tenor), Emilian Cosmovici (bariton);

7) Corul mixt al Reuniunii, dirijat de Aurelian Isar, execută: Sabin Drăgoi: „Bănăţeană”; Mihail Jora: „Foaie verde bob secară”; Nicu Popovici: „La oglindă”.

 

13 ianuarie 1937: „Familie improvizată” se joacă la Botoşani.

Comitetul Reuniunii PORUMBESCU 1937

4 aprilie 1937: Se joacă, la Storojineţ, , piesa „Dracul”, de Mihail Sorbu, cu Lydia Marceanu-Iavorschi (Nuţa), Ştefan Pavelescu (Costache Guranda), Octavian Dârja (Bursuc), Dimitrie Filip (Victor) şi L. Mihuţă (Mârza).

 

9 aprilie 1938: În cadrul emisiunii radio „Ora Străjerilor”, se difuzează „Viaţa şi opera lui Ciprian Porumbescu”, în baza unui scenariu scris de actorul şi poetul cernăuţean Atanasie Mitric. Distribuţia: Maria Velehorschi (Emilia Porumbescu), Lucreţia Palamar (micul Ciprian), Else Neher (servitoarea), Gheorghe Doroftei (Schlötzer), Vespasian Velehorschi (Iraclie Porumbescu), Dimitrie Filip (liceanul Ciprian), Octavian Rodinciuc (studentul Ciprian, la Viena), Octavian Dârja (Mayer), Dragoş Sotniţchi (Ciprian şi Valentin), Ştefan Pavelescu (crainicul).

Corul Reuniunii PORUMBESCU 1938

Au colaborat, apoi, doamna Virginia Curiş (pian) şi domii Victor Morariu şi Arborel Berariu (vioară), iar corul Reuniunii, dirijat de domnul Aurelian Isar, a executat toate piesele indicate de autor în scenariu („Tricolorul”, „Pe-al nostru steag”, „Românul”, „Tatăl nostru”, „Hora detrunchiaţilor”, „Măi ciobane de la oi”, „Adusu-mi-am aminte”, „Sfinte Dumnezeule”, „Veşnica pomenire”, „Cât îi ţara românească”, „Cântec de primăvară” etc.).

Corul Reuniunii la Radio

10 aprilie 1938: Corul Reuniunii muzical dramatice „Ciprian Porumbescu” din Suceava, acompaniat de Orchestra Radio, dirijată de Th. Rogalschi, înregistrează, la Radio, în cadrul emisiunii „Ora corurilor”, 1. „Pe-al nostru steag”, 2. Serenada „Dormi uşor!”, cu solo mezzo-soprană Elisa Manug-Tabacaru; 3. „Tricolorul”, 4. „Oda ostaşilor români”, 5. „Cântecul Margaretei”, 6. „Frunză verde foi de nalbă”, cu solo soprană Elisa Manug-Tabacaru, 7. „Tatăl nostru”, aranjat pentru cor mixt de prof. Eugen Isar (Botoşani), 8. „Cântec de primăvară”, 9. „Frunză verde mărgărit”, cu solo soprană Elisa Manug-Tabacaru, la pian Virginia maior Curiş, 10. „Cât îi ţara românească”, cu acompaniament de pian Virginia maior Curiş, 11. „Adusu-mi-am aminte”, 12. „Românul”, cor bărbătesc, 13. „Balada” şi 14. „Reveria”, interpretate de Leon Wachtel (vioară) şi Virginia  maior Curiş (pian), 15. „În aste haine”, aria Anicăi din „Crai nou”, interpretată de Eliza Manug-Tabacaru (canto) şi Virginia maior Curiş (pian); 16. „Noapte de primăvară”, cvintet, compus din Leopoldine colonel Jarzembicki (soprană), Octavian Rodinciuc (tenor), Dimitrie Dimitrov (bas), Leon Wachtel (vioară) şi Virginia maior Curiş (pian).

 

Şi cam atât a fost, pentru că, după aceea, a venit războiul, iar după război, prigoana cărturarilor suceveni, Reuniunea muizical-dramatică „Ciprian Porumbescu” fiind confiscată de regimul comunism şi, ulterior, transformată în Ansamblul „Ciprian Porumbescu”.

 


[1] Născut, în 18.08.1857, la Molodia, stins, în 13.07.1929, la Viena. Compozitor şi muzicolog bucovinean de valoare europeană, căruia i s-au conferit titlul de „Cetăţean de onoare al Vienei”, cel de Doctor fără examen al Universităţii din Leipzig şi cel de membru de onoare al Societăţilor Muzicale din Bonn şi Londra, Eusebie Mandicevschi, onorat în Bucovina şi cu o monografie-recuperare parţială de operă, datorată lui Liviu Rusu (1957), a editat integral operele lui Schubert, Haydn şi Brahms şi promovat tineri compozitori ai Europei – n.r.

[2] Stauss, cum se scria pe atunci – n.r.

[3] Începuse, deci, promovarea creaţiilor culte, numite, impropriu, „colinde creştine”, deci a vifleimurilor şi a cântecelor de stea, care vor deveni, în cele din urmă, prin asimilare de către popor, folclor – n.r.

[4] Piesa aceasta s-a jucat, pentru prima oară, de Ciprianişti, în 1925, cu prilejul adunării generale a Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Suceava.

[5] În ajun (20 ianuarie), domnul profesor Ştefan Pavelescu a conferenţiat despre cele două piese, în cadrul „Ateneului Român”, ca un fel de pregătire a publicului pentru acest spectacol.

[6] Conferinţa aceasta a fost publicată în „Junimea literară”, anul XVII (1928), pp. 11-18 şi 161-170.

[7] Lucrezzia Ionescu-Milano a interpretat următoarele opt roluri: Doamna Topuzoglu („Deputatul tatei”) ; Doris („Prostul”); Hani („Vânt de primăvară”); Dochiţa („Crai nou”); Cristina („Vânzătorul de păsări”); Anca („Năpasta”); Marchiza („Mândrie şi amor”) şi Mama Anisia („Zorile”).

[8] Erica Voevidca a mai interpretat şi alte două roluri: Martine („Doctorul fără voie”, de Molière) şi Baronesa Elena Ameru („Supremul argument”, de George Voievidca).

[9] Maria Chirovici a jucat, în total, şase roluri: Ziţa („O noapte furtunoasă”), Anişoara („Extemporalul”), Eracliţa („Deputatul tatei”), Clara („Mândrie şi amor”), Zoe („O scrisoare pierdută”) şi Safta („Conu Leonida faţă cu reacţiunea”).

[10] Eugen Chirovici, a interpretat, în răstimpul 1926-1930, treisprezece roluri: Pârvu („Ariciul şi sobolul”), Jupân Dumitrache („O noapte furtunoasă”), Conu Leonida („Conu Leonida faţă cu reacţiunea”), Caţavencu („O scrisoare pierdută”), Dragomir („Năpasta”), Sganarelle („Doctor fără voie”), Salo Weiss („Nod­ul gordian”), Belmegeanu („Deputatul tatei”), Harpagon („Avarul”), Brebeneag („Extemporalul”), Prell („Institutorii”), Moulinet („Mândrie şi amor”) şi Justus („Prostul”).

[11] Procopie Rodinciuc a interpretat următoarele roluri: Ispravnicul („Crai nou”), Schneck („Vânzătorul de păsări”),  Bröscke („Institutorii”); Cafegiopulos („Moştenire de la răposata”) şi Tache Jăvrescu („Rămăşagul”).

 

[12] Născut, în 12.11.1906, la Smârdan-Dorohoi, mort, în 10.01.1970, la Bucureşti. Sculptorul care ne-a dăruit bustul lui Ciprian Porumbescu (1933) şi, indirect, prin desenele sale, pe cel al lui Mihai Eminescu, a fost şi un poet iconar autentic, poezia lui fiind pe atât de picturală, pe cât de poetică i-a fost opera plastică. Ca şi opera plastică, poezia lu Ion Cârdei transpune, învăluie într-o stare şi te urcă „pe mâini divine“ spre „corabie de nouri“, spre vecinătatea lunii („măr de aur“), acolo unde e linişte de câmp abia secerat.

[13] Eusebia Iliescu a interpretat următoarele roluri: Lucinda („Doctor fără voie”), Dormann („Institutorii”), Florica („Cinel-Cinel”), Principesa („Vânzătorul de păsări”), Mimi („Anonimul”), Smărăndiţa („Rămăşagul”), Dochiţa („Crai nou”) şi Nelly („Pescuitorul de umbre”).

[14] Octavian Rodinciuc a jucat în următoarele piese: „Crai nou” (Leonaş), „Beizadea Epaminonda” (Zamfir), „Vânt de primăvară” (Landmann), „Vânzătorul de păsări” (Adam), „Baba Hârca” (Bulibaşa), „Soacra domnului deputat” (Dumbrăveanu), „Anonimul” (Marin Mălăiescu), „Mândrie şi amor” (Barlonul de Prefont) şi „Prostul” (Gerhard Beck).

[15] Născută, în 21.02.1901, la Iaşi, moartă în 02.11.1987, în Bucureşti. Membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni din 2 Octombrie 1943, Adelina Laerte Cârdei (semna şi Adelina Laerte) a scris pentru „Revista Bucovinei“ până la cel din urmă număr, dovedindu-se a fi o incorigibilă bucovineancă. Autoare a unor superbe cântece de leagăn, „sub scutul vremii aspre îşi scutură hodina“ şi „cu palmele-nspre stele ca să culeagă şoapte / Pe vârfuri se înalţă“, geloasă doar pe şoimii liberi din văzduh, care o fac să se conştientizeze „de lut aproape, zenitul prea e sus“.

[16] Conferinţa s-a tipărit în „Făt-Frumos”, VIII, pp. 65-69

[17] Comandantul Grănicerilor de Munte, cantonaţi în Suceava – n.r.

[18] Gheorghe Ruptaş a jucat în următoarele 24 piese: Ion şi Talpă („Doi morţi vii”); ciubotarul („Creditorii”); Victor („O soacră”); Hagi-Pană („Trei crai de la răsărit”); Belcescu („Soacra domnului deputat”) ; Pristanda („O scrisoare pierdută”); Rică Venturiano („O noapte furtunoasă”); Jupân Jacques („Avarul”), Eftimiţa („Conu Leonida faţă cu reacţiunea”); Luca („Doctor fără voie”); Conovăţ („Extemporalul”); Colivescu („Florin şi Florica”); Arghira („Moştenire de la răposata”); Sloftovici („Deputatul tatei”); Bohrmann şi grefierul („Prostul”); Knickebein („Vânt de primăvară”); Safir Balaur („Nobila cerşetoare”); Mârza („Dracul”); Scorman („Anonimul”); Tănasă („Familie improvizată”); Dahina („Cuiul lui Pepelea”); Plictichide („Beizadea Epaminonda”); Chiosa („Baba Hârca”); Amareti („Vânzătorul de păsări”); Regendank („Institutorii”).

[19] Sylvia Culin a interpretat (1929-1934) următoarele nouă roluri: Aglaia („Creditorii”) ; Florica („Florin şi Florica”); Jeta („Vânzătorul de păsări”); Smărăndiţa („Rămăşagul”); Rodica („Anonimul”); Aneta („Familie improvizată”); Tincuţa („Cinel-Cinel”); Mariţa („Trei crai de la răsărit”) şi, în sfârşit, rolul Adelinei Dorian („Nobila cerşetoare”).

[20] Dumitru Filip a jucat în următoarele piese: „O soacră” (Furtunescu), „Pescuitorul de umbre” (René), „Soacra domnului deputat” (Dumbrăveanu( „Se face ziuă” (Crişan), „Dracul” (Victor), „La Turnu-Măgurele” (Doctorul).

[21] Eleonora Franke a interpretat, în răstimpul de la 1927, până la 1937, următoarele nouă roluri: Axinia („Beizadea Epaminonda”), Doamna State („Anonimul”). Schirmer („Prostul”), Madame Franz („Rămăşagul”), Mama („Pescuitorul de umbre”), Tarsiţa („Soacra domnului deputat”), Zinca („Familie improvizată”), Doamna Knickebein („Vânt de primăvară”) şi Adelaida („Vânzătorul de păsări”).

[22] Nicu Mihuţă a interpretat, în intervalul 1925-1937, următoarele 15 roluri: Lascu („Baba Hârca”), Gheorghe („Năpasta”), Furtunescu („O soacră”), Protopopescu („Soacra domnului deputat”), Petrică („Trei crai de la răsărit”), Mucalidi („Beizadea Epaminonda”), Felix („Vânt de primăvară”), Ducele de Bligny („Mândrie şi amor”), Wilibald („Prostul”), Flemming („Institutorii”), Elevul Ionescu („Extemporalul”), Jean („Supremul argument”, de George Voevidca), Ciripilă („Moştenire de la răposata”), Mandragiu („Nodul gordian”), Tudorică („Deputatul tatei”) şi Jean („Pescuitorul de umbre”).

 

 

 

About admin

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *